Candidatul Crin Antonescu a promis public că, dacă va ieși președinte, va da CSAT atribuții în domeniul combaterii corupției, pentru că aceasta, zice el, e o amenințare la adresa siguranței naționale. Ceea ce înseamnă că serviciile secrete vor primi iar dreptul de a se implica în anchete, se va reface binomul de tristă amintire SRI-DNA, și sereiștii vor putea iar intercepta pe oricine, oricînd, în numele combaterii corupției, făcînd, de fapt, poliție politică. O promisiune explozivă a candidatului coaliției PSD-PNL-UDMR, care, din acest moment, pare să fie candidatul statului-paralel.

Ce a anunțat Antonescu într-un clip electoral:

„Corupţia nu e o problemă de securitate naţională şi CSAT nu poate avea atribuţii legate de corupţie, a decis Curtea Constituţională în 2019. S-a spus că s-a făcut poliţie politică, s-a spus că trebuie să separăm puterile în stat. De acord, ce nu s-a spus este că mii de dosare s-au prescris sau s-au clasat în ultimii ani. Ce nu se spune este că în Strategia Naţională de Securitate a Statului Unite ale Americii, corupţia este recunoscută ca pericol major care subminează instituţiile democratice, erodează economia şi contribuie la instabilitatea globală, afectând astfel securitatea naţională. Cu mine preşedinte, CSAT-ul va avea atribuţii asupra corupţiei. Sunt sigur că evenimentele ultimului an, atât din ţară cât şi din restul lumii, au schimbat opinia Curţii Constituţionale despre corupţie ca factor de ameninţare a securităţii naţionale. Poate cel mai mult. De aceea, de data asta, vom fi pregătiţi să prindem hoţii, înainte să ne fure speranţa că putem schimba ceva”.

Să recapitulăm.

Primul lucru pe care l-a făcut Băsescu după ajungerea la Cotroceni, în ianuarie 2005, a fost să decreteze corupția drept amenințare la siguranța națională, punînd bazele protocoalelor secrete și ale statului polițienesc în care procesele se judecau nu pe probe, ci pe interceptările serviciilor, care nici măcar nu putea fi contestate, inclusiv în chestiunea veridicității. Manevra nu s-a făcut prin legislație, știut fiind că ar fi fost imposibil, ci prin niște decizii ale CSAT, care nu avea asemenea atribuții și drepturi, dar regimul Băsescu a mers tăvălug cu abuzul grosolan.

În 2019, după ce Băsescu, Laura Kovesi și Coldea erau amintire, CCR a decis contrariul: corupția nu e amenințare la adresa siguranței naționale.

Ulterior, fostul președinte al CCR, Daniel Morar, avea să explice clar, într-un interviu pentru Aleph News, de ce corupția nu e amenințare la siguranța națională:

”Dacă mergem la conotaţia juridică, care este singura care contează în discursul juridic – corupţia nu este o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi am spus-o asta în câteva decizii. Corupţia în sensul penal înseamnă infracţiuni de corupţie. Infracţiunile de corupţie şi în Codul Penal sunt la alt Titlu decât infracţiunile contra securităţii naţionale. Acesta este criteriul formal. Dar infracţiunile de corupţie nu pot fi prin ele însele, separat, fiecare dintre ele, ameninţări la adresa securităţii naţionale pentru că nu au amploarea fenomenelor care să dea o ameninţare care să pună în pericol stabilitatea statului(…)

Corupţia nu este mai gravă decât omorul. Omorul este o infracţiune contra vieţii persoanei. Viaţa persoanei este o valoare absolută. De ce nu este omorul atunci o ameninţare la adresa securităţii naţionale? Nu este, el aduce atingere clar unor valori recunoscute de Constituţie, de Cartă, ca şi infracţiunile de corupţie: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă.
Deci din punct de vedere juridic, corupţia nu este ameninţare la adresa securităţii naţionale, am spus-o, din punct de vedere politic, a politicilor publice, poate să fie orice. Poate s-o catalogheze statul cum vrea el. (…)

Nimeni nu poate să arate un act normativ, pentru că acesta nu există, care să catalogheze corupţia drept ameninţare la adresa securităţii naţionale. Corupţia ca ameninţare la adresa securităţii naţionale a fost catalogată prin diverse hotărâri ale CSAT, dar acele hotărâri ale CSAT nici eu nu le-am văzut, eu care am avut ani şi ani de zile acces la informaţii. Nu le-am cerut că nici nu mă interesau, nu îmi erau aplicabile. Acele hotărâri ale CSAT nu sunt legi, ele nu obligă, ele îl obligă doar pe cel căruia îi sunt adresate, dar nu obligă judecătorii. Un judecător nu poate să aplice o hotărâre a CSAT pentru că nu o ştie, ea este secretă şi nu este lege”.

Morar a mai spus că demontarea binomului servicii-justiție a fost cea mai importantă decizie pentru mecanismul penal post-decembrist:

”Era vremea ca la 26 de ani de la Revoluţie să scoatem serviciile de informaţii din cercetarea penală. Şi asta a fost ocazia pe care a avut-o acest stat, pe care a avut-o Curtea Constituţională, să le scoată. Stau în faţa oricui şi susţin că acea decizie nu doar că este bună dar era absolut necesară. Cum ar suna să aflaţi că în Rusia, KGB/ FSB de astăzi face cercetare penală? Ai spune că este un stat înapoiat sau care nu respectă regulile. Noi vedem că o parte din magistraţii României de astăzi regretă faptul că SRI şi serviciile de informaţii nu mai există în cercetarea penală(…) Nu este specific unui stat democratic. Eu mă uit la acei judecători care au sesizat CJUE şi au întrebat dacă este bună decizia 51 a CCR, prin care a scos SRI din anchetele penale. Mă întreb: acei oameni n-au citit o carte la viaţa lor despre sistemele totalitare în care serviciile de informaţii făceau şi desfăceau tot şi distrugeau vieţi? Deci nu au ce să caute serviciile de informaţii în cercetarea penală şi este o decizie absolut necesară”.

Conform Constituției, la art.119, ”Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii”.

Nicio treabă, deci cu problema corupției.
Dar asta se va rezolva cu Crin Antonescu, noul candidat al statului-paralel, în fruntea țării: fie prin modificarea Constituției, fie printr-o nouă serie de abuzuri băsesciene, CSAT va primi puterea de a stabili că siguranța națională e amenințată de corupție, readucînd serviciile și protocoalele, iar CCR deja și-a schimbat poziția.

Pentru că, spune Crin ”evenimentele ultimului an, atât din ţară cât şi din restul lumii, au schimbat opinia Curţii Constituţionale despre corupţie ca factor de ameninţare a securităţii naţionale”.

Ar fi interesant să aflăm de la candidatul PSD-PNL-UDMR cînd și cum – și, mai ales cum a aflat el! – CCR și-a schimbat poziția și acum consideră corupția amenințare la siguranța națională. (Bogdan Tiberiu Iacob)