Premierul Ilie Bolojan a vorbit azi pe șleau, la Europa FM, despre marea problemă în sistemul energetic românesc: „băieții deștepți” care au blocat investițiile reale prin trucuri speculative. Pe scurt, aceștia au obținut hîrtii oficiale care „ocupă” spațiul în rețeaua de energie, împiedicînd companii serioase să construiască centrale sau depozite de stocare. Rezultatul? Prețuri mai mari la curent pentru toți românii. E foarte grav și important ce spune premierul. Dar nu ne spune ce părere au despre asta CSAT, serviciile și parchetele. De ce?

Să explicăm mai plastic ce sunt acești „băieți deștepți” și cum funcționează schema lor, despre care a vorbit azi Bolojan.
Imaginați-vă rețeaua electrică națională ca pe un teren mare, unde poți conecta noi producători de energie (cum ar fi panouri solare, eoliene sau baterii de stocare). România produce acum cam 9.000 de megawați (MW) de energie – suficient cît să acopere consumul zilnic. Dar, în ultimii ani, autoritățile au eliberat autorizații tehnice de racordare (ATR-uri) pentru proiecte uriașe: 77.000 MW! Asta e de 8 ori mai mult decît avem nevoie, ca și cum ai rezerva tot stadionul pentru un meci, dar nu joci nimic. Sau ca și cum o parcare cu 100 de locuri ar fi rezervată pe hîrtie pentru 800 de mașini.

Problema e că multe din aceste autorizații au fost date fără reguli stricte – fără garanții financiare sau termene obligatorii de construcție. Așa că „băieții deștepți” (speculanți, nu investitori reali) au pus mîna pe ele ieftin, doar ca să le revîndă scump. Dacă vrei să faci o investiție adevărată, de exemplu, o baterie de stocare care să țină energia ieftină de la soare sau vînt, nu poți, pentru că tot „terenul” e ocupat. Trebuie să mergi la ei și să le cumperi hîrtiile, ca la o vamă interioară, cum spune premierul. Asta crește costurile și descurajează proiectele bune.

Asta ne afectează pe toți, pe motiv de blocaj total: sistemul e înghețat, nu putem adăuga rapid 1.000-2.000 MW de stocare, care ar ajuta să păstrăm energia ieftină și să evităm vîrfuri de preț.
Fără investiții noi, producția rămîne limitată, iar curentul costă mai mult. Companiile mari, care vor să investească serios, sunt blocate, iar statul pierde șansa de a crește producția cu 2.000-3.000 MW. Bolojan estimează că, dacă rezolvăm asta, prețurile ar putea scădea cu 10-20% în anii următori.

Există soluții?
Nu e ușor, recunoaște Bolojan, pentru că aceste autorizații au fost date ani de zile fără condiții. Dar planul ar include modificări de regulamente, prin introducere de garanții și termene stricte pentru ATR-uri, ca să nu mai poată fi speculate, anularea sau redistribuirea autorizațiilor nefolosite, ca să intre în loc investitori reali, presiune pe companii de stat și autorități ca să acționeze economic, nu să tolereze speculațiile.

În final, mesajul lui Bolojan e simplu: „Băieții deștepți” au transformat energia într-un joc de Monopoly, unde ei cîștigă fără să construiască nimic. Dacă îi oprim, România poate avea energie mai ieftină și sigură. Cetățenii obișnuiți? Ei ar simți diferența direct în facturi. Rămîne de văzut dacă guvernul va trece de la vorbe la fapte – un subiect fierbinte pentru următoarea perioadă.

Dar alta e adevărata întrebare: cum a fost posibil să se ajungă aici, în condițiile în care securitatea națională înseamnă și securitate energetică, mai ales în ultimii ani de război?
Cine a dat pe bandă autorizații băieților deștepți care ne-au umflat facturile pînă la cer, la cel mai înalt nivel din Europa?
De cîtă vreme e conștientizată această practică de o gravitate incomensurabilă?
Ce informări au dat guvernele serviciile secrete legat de acest subiect, dacă au dat?
Ce au făcut guvernanții cu respectivele informări, dacă ele au venit?
La cîte ședințe ale CSAT s-a discutat tema parazitării sistemului energetic național, dacă s-a discutat?
Cîte dosare au deschis parchetele în urma anchetelor demarate, dacă au fost demarate?
E mîna lui Putin și aici, sau băieții deștepți sunt autohtoni?
E sabotajul energetic mai puțin grav pentru siguranța națională decît mult invocatul pericol al războiului hibrid, al proliferării Tiktok ori al altor teme dragi guveranților? (Bogdan Tiberiu Iacob)