CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Bomba anului: Kovesi si DNA, date cu capul de pereti de americani

6 comentarii / 29688 vizualizări / 4 martie 2015

Influentul cotidian american New York Times, care a refuzat, recent, publicarea unui interviu cu Klaus Iohannis, face azi o analiză devastatoare așa-zisei campanii anticorupție din România, despre care afirmă că s-a transformat într-un regim al terorii amintind de revoluția franceză. Dacă pe vremea lui Băsescu respectiva campanie e etichetată a fi fost un mod de a-și ataca oponenții, în regimul Iohannis ea a intrat complet în vrie, scrie ziarul american, sub semnătura lui Patrick Basham.

Potrivit postului Digi 24, Patrick Basham este directorul Democracy Institute, o organizație de cercetare în domeniul politicilor publice cu sedii la Washingon și Londra. Institutul a fost fondat în 2006, iar Patrick Basham este și colaborator al Institutului Cato și director fondator al Centrului pentru Afaceri Sociale de la Institutul Fraser din Canada.

Articolul pe care îl semnează în The New York Times se numește „Mania anticorupție a României”. Redăm mai jos pasaje ample din acest articol, traduse de colegii de la Digi 24:

Cu bulevardele sale largi, mărginite de copaci și de clădiri în stil Belle Epoque, acest oraș era cunoscut cândva ca Micul Paris. Astăzi, capitala României amintește mai degrabă de Revoluția Franceză, pentru că e în fierberea unei domnii legale a terorii.

În noiembrie, liderul Partidului Național Liberal (centru-dreapta), Klaus Iohannis, a fost ales președinte grație unei platforme populiste anticorupție, succedându-i în funcție lui Traian Băsescu de la Partidul Democrat Liberal, mai conservator.

Lunga luptă anticorupție a lui Traian Băsescu a fost relativ lipsită de rezultate. Pentru Băsescu a fost un instrument politic util pentru a-și ataca oponenții, dar și pentru a-i calma pe criticii americani și europeni ai modului în care era condusă România, mai scrie expertul.

Odată cu victoria lui Klaus Iohannis, efortul anticorupție a intrat în vrie. Dacă autoritatea executivă rămâne la prim-ministru, Victor Ponta, liderul PSD, Președinția poate fi o platformă puternică de luptă anticorupție.

Li s-a negat dreptul la justiție zeci de ani, întâi de către dictatură, apoi de niște demoocrați ineficienți, iar acum românii sprijină entuziaști cauza anticorupție. După ce o „măturare” judiciară care a început sub Băsescu a dus la peste 1.000 de condamnări ale politicienilor și oamenilor de afaceri numai anul trecut, în campanie aceasta s-a dovedit o temă electorală-cheie.

Acum totul s-a transformat într-un populism brut. Canalele de televiziune relatează fără încetare despre orice mișcare greșită. Cu instanțele care pronunță condamnări în cazul a peste 90 la sută din cazuri, zeci de politicieni din toate partidele principale au intrat în dizgrație.

România nu mai are loc în închisori. Cu condamnări la CEDO, închisorile Bucureștiului sunt disperat de supraaglomerate. Ministerul Justiției a anunțat recent că încearcă să obțină finanțare europeană pentru a deschide câteva noi închisori. Aproape nimic altceva nu se mai construiește zilele astea.

Oameni de afaceri cu care autorul articolului susține că a stat de vorbă au devenit îngrijorați de parteneriatele public-privat, pentru că văd aceste aranjamente ca fiind posibile premise pentru eventuale acuzații de corupție.

Corupția este, de fapt, endemică în viața României: politica oglindește pur și simplu normele sociale. Toată lumea în politică și afaceri este un presupus vinovat de ceva. Majoritatea românilor admit că le pasă prea puțin de neajunsurile proceselor, fie că e vorba de dovezi rizibil de șubrede, fie de o tutelă a procurorilor asupra judecătorilor atunci când e vorba de verdicte.

Ridicarea unui stat al procurorilor îi amenință pe procurorii înșiși, mai spune autorul articolului, dând exemplul Alinei Bica, cea care, cândva, a participat la elaborarea noului Cod penal. Autorul îl citează pe fostul președinte Băsescu: „Nimeni nu este mai presus de lege”.

De asemenea, autorul remarcă și practica denunțurilor. E o obișnuință ca suspecții să fie presați să dea nume în schimbul unei posibile clemențe. E, de asemenea, o rutină ca membrii aceleiași familii să fie arestați, ca o pârghie suplimentară în mâna procurorilor.

Patrick Basham menționează măsura „orwell-iană” a arestului preventiv, pentru a-i închide pe suspecții de rang înalt pentru a nu mai comite fapte similare pe viitor.

În ciuda negărilor de la nivel oficial, toată lumea știe că instanțele nu sunt din punct de vedere politic atât de independente pe cât ar trebui să fie. Autorul articolului susține că i s-a spus că unii dintre cei arestați au legături cu interesele financiare ruse – ceea ce înlesnește portretizarea lor de oameni care servesc o putere străină, ceea ce, în ochii multor români, constituie o amenințare.

Autorul articolului amintește și că Victor Ponta a spus înainte de campanie că DNA este versiunea modernă a Securității ceaușiste, iar când opinia publică a fost favorabilă DNA-ului, și prim-ministrul a schimbat tonul. Acum este în primul rând al celor care susțin lupta anticorupție, ceea ce îi permite să-și țintească adversarii incomozi din media, spune Patrick Basham și dă exemplul lui Adrian Sârbu și al lui Dan Adamescu. Aparenta motivație politică din spatele cazurilor lui Sârbu și Adamescu demonstrează cum efortul de a reduce relația dintre bani și politică a servit, în schimb, intensificării unei reglări de conturi și a unei supraestimări judiciare.

O altă consecință neintenționată a campaniei anticorupție este că a alimentat sentimentul antiamerican. Pentru că Departamentul de Stat a exprimat temerea că o Românie coruptă ar putea deveni următoarea Ucraină, cu o furie populară și o oligarhie conducătoare ce ar duce la dezordine, unii români privesc acum legiunea condamnaților în grabă ca o încercare nefericită de a impresiona America.

În timp ce Bruxelles-ul nu a amenințat niciodată România cu suspendarea finanțării, la București a existat temerea că un eșec al reformei justiției ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al României. Ca arbitri ai bunei guvernări, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu ar trebui să tacă în privința abuzului guvernamental asupra puterii de punere sub acuzare. Sigur, o Românie mai puțin coruptă ar fi o membră mai bună a Uniunii Europene și un aliat NATO mai de încredere, dar ar fi o greșeală să fie acceptat volumul mare de acte de justiție în locul calității acestora ca o unitate măsurabilă a succesului.

Campania anticorupție a României s-a metastazat imediat într-o cruciadă meschină. Apetitul insațiabil al publicului pentru justiție nu face decât să exacerbeze amenințarea la adresa viitorului democratic al țării. Guvernele american și european ar trebui să-i felicite pe români pentru noua lor determinare de a combate corupția, dar acum încurajează o schimbare în modul de abordare a guvernării.

Dezvoltarea democratică a României ar fi mai bine servită de un proces public în care faptele greșite din trecut să fie recunoscute, documentate și apoi iertate. Numai un proces comprehensiv ce recompensează dezvăluirile cu amnistia va permite românilor să înceteze să mai privească în spate, figurativ și literal. Sub o monitorizare media internațională, o comisie a adevărului ar afișa o poziție puternică – o Românie democratică va pedepsi ferm viitori pași greșiți, dar într-o manieră transparentă, nepartizană și judicioasă.

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

6 Comentarii

  1. probabil dna il va salta pe gittenstein si el reactioneaza, sau poate basescu ori sebi ghita l-au platit pe fomist sa scrie asta new york times pentru ca arestarea lor de catre kovesi e iminenta?

  2. Inainte DNA !

    USA are nevoie de un partener puternic cu institutii morale si puternice. USA nu are nevoie sa colaboreze, sa investeasca, sa relationeze cu “oameni plic”, indivizi pretinsi de afaceri, politicieni sau inalti functionari de stat care dau spagi in serviete, pungi, sacose pline cu milioane de euro!

    Articolul pretins, preobabil a fost platit de catre cercuri corupte din Romania. In Romania coruptia si furtul sunt practicate de 25 de ani, ca ceva obisnuit. Clasa politica Romaneasca si institutiile statului, trebuiesc curatate. Este necesara eliminarea din politic, din institutiile statului, din pretinsa “lumea a afacerilor”, a cel putin 60/100. O majoritate relativ morala si cinstita de 60/100, va putea produce acel efect de autocuratare de care avem nevoie urgent!

    • „Articolul pretins, preobabil a fost platit de catre cercuri corupte din Romania…..”
      Voi aveți o mare suferință în a vă face de râs, ori de câte ori aveți ocazia!

  3. La ce nr de pagină din cîte ale ziarului a fost publicat textul ?

  4. Pai nu va e clar ? Daca DNA adanceste investigatiile e clar ca se va ajunge si la niste americani ! Ei de unde sa fure daca nu din coloniile lor unde si-au pus guvernatori si fac ce vor ? Ca de la ei nu pot sa fure pentru ca justitia e puternica, nu e aservita clasei poltice. Deci fura din colonii unde au facut ei legea junglei. De asta le e frica ca DNA-ul va ajunge la niste americani hoti.

  5. Mai tantalailor, Basham e la fel de tantalau ca si voi, nu va mai osteniti cu analiza analizei…

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *