Poetul Mircea Dinescu s-a aflat în negocieri peste vară cu UDMR pentru a candida la prezidențiale din partea acestei formațiuni, finalmente planul nefiind încununat de succes, între altele și din partea opoziției lui Laszlo Tokes.

Dezvăluirea bombă aparține chiar scriitorului, într-un editorial publicat azi în Cațavencii, în care acesta scrie negru pe alb:

”Un prieten din secuime m-a sunat acum trei luni disperat să-mi spună că singurul leac împotriva combinației sinistre dintre un neamț care s-a hrănit cu cadavrul intrat în putrefacție al lui Liviu Dragnea, o jumătate de ungur care nu-și găsește cealaltă jumătate și un naționalist român reşapat ar fi candidatura mea la președinția României, propusă chiar de UDMR: „Gîndește-te, frate, ce frumos ar suna ca, după ce românii au ales la Cotroceni un sas îmbufnat, ungurii să aleagă un român care le descrețește frunțile cu politica și delicateţurile sale”.

Kelemen Hunor, speriat de o asemenea trǎsnaie, a refuzat să intre în istorie, preferînd să rămînă doar în literatură. Din bolboroseala sa am înțeles că pastorul Tökés nu mă mai iubește ca în tinerețile noastre revoluționare și că, fără ștampila funcționarului lui Dumnezeu, o să rămîn în continuare un pîrlit de pamfletar. Drept care, spre a-i face o bucurie lui Rareș Bogdan, declar astăzi că din pricina ungurilor n-am reușit eu să devin președintele României”.

Contactat de Inpolitics, poetul confirmă că nu e vorba de vreo glumă:

”Am fost căutat de cineva din UDMR, să nu dăm nume, care mi-a spus că ar fi o idee bună, pentru că, din cîte se pare, eu am o cotă ridicată de simpatie în rîndurile etnicilor maghiari. Am luat-o în serios și am avut unele discuții cu președintele Kelemen Hunor, pe care îl știu de cînd era tînăr scriitor și eram colegi la USR. Nevastă-mea, Dumnezeu să o odihnească, nu era de acord, dar mie mi se părea că ar fi o chestie tare, dacă românii tot au ales un neamț președinte, ce ar fi ca ungurii să propună un român? Ideea îmi surîdea pe undeva, era paradoxală…I-am zis lui Hunor că o să ies din prima președinte dacă mă susțin. Mă rog, Hunor nu e singur acolo, mai sunt persoane influente în partid, pînă la urmă nu s-a concretizat. Cred că nu el decide acolo, mi-a zis că trebuie să vorbească și cu pastorul Tokes, mă rog, eu l-am cunoscut pe Tokes… dar probabil că i-a speriat ideea și au renunțat. Ei ar fi avut numai de cîștigat din asta, eu cînd merg în Ardeal ungurii dau năvală la mine. Aș fi schimbat România, vă spun sincer, eu aș fi discutat cu Putin fără probleme, aș fi transformat țara în Elveția Estului. Mie nu îmi e frică de nimic, aș fi pus problemele reale, aș fi avut relații comerciale cu toată lumea, nu am mai fi fost importatori de roșii, ca acum. A fost un joc urmuzian de inteligență, dar un joc serios, putea să fie, dar nu a mai fost.” mai spune poetul. (Bogdan Tiberiu Iacob)