Pare o glumă ieftină, dar nu e: jongleriile inimaginabile care se fac în aceste zile cu statutul PSD, de tip ”uite lista, nu e lista” și altele pot conduce la o situație unică pînă în prezent, mai precis la desființarea juridică a formațiunii.

Jongleriile cu statutul încalcă legea partidelor politice
În PSD, febra modificării statutului este în toi, pentru ca actuala conducere să fie cît mai avantajată la congres. Cei care fac asta uită un mic amănunt, însă: legea partidelor politice nr.14/2003 a fost gîndită ca, în litera și spiritul ei, să nu permită schimbarea regulilor jocului din mers, situație specifică, în general, sistemelor dictatoriale. În acest sens, orice modificare de statut este de bun simț să acționeze numai de la următorul congres al partidului.

Iată, bunăoară, ce prevede art. 25 al legii în cauză:

(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.
(2)Orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data adoptarii, cu indeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 20 si 21.

Să vedem ce prevede art.18, extrem de important și el, de care se face vorbire mai sus:
Art. 18.
(1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 3 membri fondatori, care vor fi citati in instanta;
b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori;
e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.

Altfel spus, congresul PSD poate modifica statutul, dar acesta devine legal abia peste o lună, după ce Tribunalul decide că totul este în regulă, iar eventualele contestații sunt respinse. Cine poate contesta, însă, noul statut? Răspunsul îl dă articolul art. 20, (coroborat cu articolele 18 și 25):

(1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2)Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.

Modificările la statut pot fi, deci, contestate de oricine, după depunerea spre aprobare la tribunal și e firesc să fie așa, întrucît un partid politic e o structură la care trebuie să aibă acces toți cetățenii cu drept de vot. Dacă un partid ar interzice, să zicem, prin statut, înscrierea oltenilor, orice oltean ar putea face, pe cale de consecință, contestație contra respectivului statut, în justiție.

Ce se întîmplă, însă, dacă tribunalul nu aprobă modificările la statut, dar PSD se încăpățînează să acționeze la congresul de sîmbătă pe baza acestor modificări? Răspunsul îl dă art.26: partidul se desființează.

Art. 26.
(1)In cazul in care modificarile la statut nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

Întrebarea pe care în mod cert și o pun în acest moment cititorii este: dacă așa stau lucrurile, de ce niciodată pînă acum nu s-a acționat în spiritul prevederilor legale? Răspunsul este simplu: pentru că niciodată vreunui membru marcant al partidului nu i-a trecut prin cap să depună o contestație la tribunal. Asta nu înseamnă, însă, că acest lucru nu e posibil. Nu e mai puțin adevărat că niciun congres din istoria PSD nu a fost înconjurat de asemenea bănuieli de fraudă. În acest moment, există în partid suficient de mulți acuzatori de cel mai înalt rang (Năstase, Mitrea, Iliescu șamd) în legătură cu încălcarea grosolană a statutului pentru a se crea premisele unei contestații în justiție, în premieră. De altfel, Mitrea a și vehiculat această posibilitate, zilele trecute, într-o declarație acordată Inpolitics. Odată ajuns în mîinile magistraților, PSD ar putea avea necazuri mai mari decît își imaginează, fie și dacă luăm în serios spusele multor lideri pesediști, anume că justiția autohononă e controlată de Traian Băsescu. Și ce cadou mai frumos ar exista pentru președinte decît ca PSD să își rupă gîtul definitiv nu din cauza PDL, ci a justiției și a propriilor membri? (Bogdan Tiberiu Iacob)