Piesa cea mai grea a alegerilor locale, Capitala, important barometru al parlamentarelor, s-a transformat într-un teren extrem de alunecos. Un uriaş patinoar în care fac tumbe şi se prăbuşesc, rând pe rând, sportivi neexperimentaţi. Citesc şi aud fel de fel de ipoteze despre cine va câştigă. Unele de-a dreptul halucinante. Explicaţia este simplă. În acest moment, cel puţin, nu există prea multe criterii în temeiul cărora să fie elaborate scenarii credibile. Va fi stânga victorioasă? Sau va fi dreapta? Răspunsul la această întrebare este tot ce contează.
Sunt doar doi candidaţi de forţă, nemăturaţi încă de DNA, la nivelul sectoarelor. La sectorul 2 este Onţanu. Al UNPR. Deci, al stângii. La sectorul 3 este Robert Negoiţă. Al PSD. Deci, al stângii. În rest, în precompetiţie nu este aruncat, încă, nici un personaj cât de cât concludent.
Şi atunci, referindu-ne strict la sectoare, ce necunoscute şi ce elemente cunoscute avem, care pot fi luate în calcul? La necunoscute vom spune că nu ştim dacă alegerile vor fi într-un singur tur sau în două. Dacă vor fi într-un singur tur de scrutin, dreapta, fărâmiţată în mai multe partide, este mână moartă. Desigur, în absenţa unor înţelegeri. Unele blamabile sub aspect etic. Dacă nu vor încheia aranjamente punctuale pe sectoare, pe primari şi pe consilieri, partidul PMP cu ALDE, cu PNL şi cu UDMR chiar – Bucureştiul fiind al doilea oraş după Budapesta ca număr de maghiari – dreapta trebuie să se aştepte la o înfrângere majoră în Capitală. Un asemenea tip de aranjamente, dacă va fi sau nu va fi, este greu de ştiut şi reprezintă a doua necunoscută.
Bătălia cea mai mare se va da însă, evident, pentru bugetul cel mai mare. Cel al Primăriei Generale. Cine va fi noul primar general? Ce pondere vor avea partidele în viitorul Consiliu General? Şi ce pondere vor avea independenţi? Sunt întrebări esenţiale la care, din nou, nu poate fi dat un răspuns, cât încă nu ştim cum vor fi alegerile, într-un tur sau două, şi cât de capabile sau de incapabile vor fi partidele de dreapta de a încheia alianţe pe ultima sută de metri. Între ele, pe de o parte, şi între ele şi independenţi, pe de altă parte. Din nou, voi spune că dacă va fi un singur tur şi nu va exista o unitate deplină a dreptei, cu Băsescu cu tot, dreapta pierde Primăria Generală a Capitalei.
Evident că, atât la sectoare, cât şi la nivelul Capitalei, un rezultat prost al dreptei se va sparge, în primul şi în primul rând, în capul PNL. A cărui conducere va fi măturată.
Dar dacă alegerile vor fi în două tururi de scrutin? Şi în această eventualitate, dreapta joacă pe muchie de cuţit. Din două motive. Primul este că şi dacă sunt două tururi de scrutin, va fi necesară, până la urmă, tot o înţelegere fermă între lideri politici care, în acest moment, se duşmănesc reciproc. În al doilea rând, pentru a câştiga, dreapta are nevoie de lideri din prima linie. Iar până în prezent, nu a aliniat pe linia de start nimic de acest fel. Nici la Primăriile de sector şi nici la Primăria Generală a Capitalei. Oferta în planul proiectelor este egală cu zero. Bucureşteanul nu poate să facă nici cea mai mică distincţie între ce promite stânga şi ce promite dreapta. Oferta umană, însă, pentru moment, este mai concludentă în cazul PSD şi a aliatului său UNPR.
Şi acum, trăgând linie, putem obţine un rezultat care nu poate fi prea mult alterat de acţiunile DNA. Stânga are cele mai mari şanse să câştige Bucureştiul. La nivelul Primăriilor de sector. Inclusiv a numărului de consilieri. La nivelul Primăriei Generale. Inclusiv a Consiliului General. Cu observaţia că, pe parcurs, din punctul de vedere al Consiliilor, situaţia se poate schimba, în mod artificial, prin jocul alianţelor.
P.S.: Maşinăriile de partid nu vor conta deloc în ecuaţia de mai sus, întrucât se vor anihila reciproc. (Sorin Roșca Stănescu)