Opoziția și Puterea sunt gata să bată palma în ce privește introducerea votului uninominal ”curat” la parlamentare, adică dintr-un singur tur, pe care îl cîștigă cel mai bine clasat. Sigur e, într-adevăr, că un asemenea sistem ar elimina aberațiile din 2008, cînd redistribuirea de voturi s-a repercutat asupra a 75% dintre parlamentari. În schimb, dacă privim la ce s-a întîmplat la ultimele alegeri, putem intui viitoare surprize care ar putea zgudui din temelii scena politică.

Actuala opoziție speră ca viitoarele alegeri parlamentare să deschidă drum larg lui Crin Antonescu spre președinția țării, în 2014, lui Ponta către fotoliul de premier, lui Dan Voiculescu către cel de șef al Senatului etc.
Sondajele actuale dau șanse reale unei asemenea configurații politice. Dar ultimele alegeri parlamentare, nu prea.

Dacă, în 2008, s-a jonglat halucinant, pe sub masă, cu mandatele, anul viitor această posibilitate va fi exclusă: ești primul – bine, nu – ura și la gară.
Or, să vedem cum au stat la ultimele alegeri cîteva dintre starurile de atunci și de acum ale politicii.
Prima remarcă: prezidențiabilul Crin Antonescu nu ar fi ieșit parlamentar la uninominalul într-un tur, el clasîndu-se, cu 29%, mult în urma pedelistului Ionuț Popescu, într-un colegiu din București. Redistribuirea a făcut ca Antonescu să intre, Popescu ba. Ce se întîmplă dacă Antonescu repetă figura din 2008 anul viitor, mai ales că PDL i-ar putea propti special un contracandidat de anvergură, cu o susținere de excepție? Răspunsul e simplu: adio candidatură la președinție. Nu poți să fii primul pe țară și al doilea pe județ.

Victor Ponta a luat, aparent, un scor excelent, 51%, în colegiul din Tg.Jiu unde a candidat. Oare? Noi am avea anumite rezerve, dacă precizăm că Ponta a candidat într-un fief eminamente pesedist, unde primarul Florin Cîrciumaru, care l-a susținut direct, luase peste 82% din voturi, în vară, ceea ce înseamnă că actualul lider s-a plasat mult, foarte mult, sub scorul partidului. Faptul că Ponta nu a fost locomotivă locală de partid e dovedit și de scorurile de peste 50% obținute în Gorj de alți doi pesediști mult mai anonimi, pe atunci, Vasile Popeangă și Mugurel Surupăceanu.

Dan Voiculescu nu a stat rău, cu cele 44% luate în colegiul său din sectorul 4. Numai că el a avut șansa locomotivei Cristian Piedone, ales în vară primar; ce se va întîmpla dacă noua lege a capitalei va elimina posibilitatea lui Piedone de a obține un nou mandat? Fără locomotivă, mai ia Voiculescu un scor atît de bun? Deocamdată nimeni nu poate băga mîna în foc.

Președintele Senatului, Mircea Geoană, și-a tras colegiu unde a vrut el, pentru că era președinte de partid, și a ales un fief pesedist jenant, Dăbuleni, dar măcar fără emoții. El a luat 64%, cam cît au luat și alți pesediști din zonă, precum Lia Vasilescu ori Valeriu Zgonea, dar gurile rele spun că dăbuleștenii nu l-ar mai vota nici morți a doua oară, după seria de promisiuni electorale rămase fără acoperire. Drama lui Geoană, cel care se visează candidat la Cotroceni, e că, anul viitor, nu va mai putea alege frișca de pe tort, ci se va resemna cu locul unde îl va trimite echipa Ponta-Năstase-Iliescu & comp. Cu toții, mari fani ai șefului de la Senat. Dacă ratează un nou mandat, e clar că Geoană și MIhaela-dragostea-mea spun adio gîndurilor cotroceniste.

O altă stea politică, Elena Udrea, a intrat tot la redistribuire, în colegiul din București, deși s-a luptat cu adversari din afara politicii, cîntăreața Luminița Anghel și sportivul K1 Cătălin Zmărăndescu. Ce va face dacă se va confrunta cu figuri mai grele, mai ales în condițiile reducerii drastice a numărului de parlamentari?

Premierul în exercițiu, Călin Popescu Tăriceanu, a ieșit în 2008 parlamentar cu emoții teribile, la redistribuire, deși aranjase să candideze într-un colegiu mai mult decît călduț, în Ilfov, unde l-ar fi salvat obținerea a 11.000 de voturi, dar a luat doar 10.121. La vremea respectivă au circulat chiar zvonuri – rămase fără confirmare pînă azi, ce-i drept – despre anumite manevre oculte, derulate pentru a salva șeful PNL de la rușinea deplină.

Nici președintele Camerei Deputaților, mare speranță politică a PNL, Bogdan Olteanu, nu ar fi fost parlamentar cu sistemul preconizat pentru anul viitor. El a ieșit abia pe locul 3, cu nici 4.000 de voturi. Probabil asta l-a ajutat să înțeleagă ce viitor politic îl așteaptă, odată ce a demisionat în favoarea BNR, la puțin timp după aceea. În schimb, Norica Nicolai a cîștigat lejer în colegiul ei, dar a pierdut aiuritor la redistribuire, ceea ce a forțat-o să candideze, ulterior, la Parlamentul European, victoria îndepărtînd-o de centrul de greutate politică al partidului, cu o anume scădere a influenței în PNL.

Nici numărul 2 din PNL, pînă de curînd, Ludovic Orban, pe atunci ministru, nu ar mai fi fost parlamentar, cu doar 28,7%. El ar fi pierdut rușinos în fața anonimului Irinel Cristin, 32,9%. Nici ministrul Cristian David nu ar fi prins parlamentul, ca să nu mai vorbim de Ioan Ghișe, venit de pe locul 3, Cristian Țopescu ori Sergiu Nicolaescu.
Senatorul PNL Mircea Diaconu e luat în calcul ca o variantă serioasă pentru primăria generală de anul viitor, dar el nu a putut să cîștige nici măcar micul colegiu din Argeș, de unde a ajuns în parlament cu doar 23% din voturi.

Una peste alta, analiza ultimelor alegeri demonstrează fără dubii că între performanțele din sondaje ale unor vedete politice și rezultatele de pe teren sunt, adesea, diferențe dramatice. Unele care ar putea da multe planuri peste cap, anul viitor, și ar redesena, în consecința, harta politicii autohtone, inclusiv din perspectiva bătăliei pentru Cotroceni. (Bogdan Tiberiu Iacob)