Scriam acum cîteva luni că prin nominalizarea lui MRU la guvern, SIE a luat un avans spectaculos în fața marelui rival SRI, iar serviciul păstorit de Maior nu a întîrziat să dea anumite semnale de nemulțumire. E vorba atît de interviuri ”cu mesaj” ale lui Virgil Măgureanu, cît și de unele declarații politice incendiare făcute în parlament de porta-vocea SRI, deputatul Ion Stan. Semnale pe care Băsescu le-a cam ignorat, și nu e exclus ca disoluția actuală a fostei puteri să fie prețul plătit pentru asta.

Recent, a venit rîndul celei de a treia ”reprize” în meciul SRI-Băsescu, arena de luptă fiind procesul lui Sov cu Sebastian Ghiță.
Corect spus ar fi că SRI e rupt în acest moment în două, o parte, care include cei doi lideri, adică directorul George Maior și adjunctul Florian Coldea, fiind încă devotată lui Băsescu, în timp ce o alta, probabil grosul serviciului, întoarce tot mai mult armele.
Un fenomen, de altfel, binecunoscut în perioada marilor schimbări de regim.
Prin 2005, fostul președinte Emil Constantinescu declara public că adevărata problema a PSD nu e trecerea în opoziție, ci faptul că a fost abandonat, încetul cu încetul, de toate serviciile care îl susțineau altădată.
Revolta sesizabilă din interiorul SRI e firească: atunci cînd un personaj politic sau o anumită grupare adastă prea mult timp la putere, capătă tendința acută de a-și subordona politic excesiv serviciile, lucru care displace în special noului val de ofițeri.

Declarațiile bombă ale vicepreședintelui comisiei SRI, Ion Stan, mai sus pomenite, era imposibil să nu aibă la bază informații grele provenite din interiorul serviciului.
De aceeași natură e, mai mult ca sigur, și misterioasa înregistrare audio depusă nu demult de Sorin Vîntu la dosarul procesului cu Sebastian Ghiță, patronul România TV și fostul său partener de la Realitatea TV. Reamintim că, la ultimul termen de la Curtea de Apel, Vîntu a depus în instanță o înregistrare-surpriză a unei discuții dintre Sebastian Ghiță și Sorin Enache, directorul Realitatea TV. Potrivit acestei noi înregistrari, Ghiță recunoaște că înregistrarea discuției dintre el și Vîntu, care a dus la condamnarea acestuia din urmă, în prima instanță, la 6 luni de închisoare, este o „făcătura”, un aranjament pe care l-a făcut cu procurorii, aranjament care conține, de altfel, și „flagrantul” realizat în același caz. Stenograma-bombă, care dă întreg cazul peste cap și care ar putea duce la achitarea lui Vîntu la Curtea de Apel, a ajuns, declarativ, în posesia omului de afaceri într-un mod cel puțin ciudat.

Astfel, Vîntu a susținut în fața instanței, la termenul de pe 27 mai, că, în urmă cu cîteva zile față de momentul depunerii, pe cînd se afla în maşină la un semafor, s-a apropiat de el un bărbat, „probabil angajat al SRI”, care i-a aruncat pe geamul deschis o înregistrare audio. Întrebat de judecători de unde ştie că acea înregistrare este de la SRI şi cum de această instituţie îl ajută, deşi anterior el declarase că este urmărit de SRI, Vîntu a răspuns: „Sunt şi securişti de bine. Probabil că acel domn, nemulţumit de ceva, a decis să mă ajute. Numai SRI are tehnica necesară să facă acea înregistrare”.

Vrăjeală ieftină, numai bună pentru naivi. Ca și cum SRI avea nevoie de un asemenea scenariu copilăresc, cuprinzînd casete aruncate la semafor.

E de la sine înțeles că înregistrarea i-a parvenit în alt mod lui SOV, dar e firesc, totodată, ca magnatul să-și protejeze sursele.

În condițiile în care, în înregistrare, Sebastian Ghiță vorbește explicit de aranjarea anchetei contra lui Vîntu „via Cotroceni, Boc și Udrea”, e la fel de evident că înregistrarea a fost scăpată în mîinile afaceristului de gruparea anti-Băsescu din serviciul lui Maior.

Cert este că noua înregistrare depusă la dosar de Sorin Ovidiu Vîntu a fost acceptată de instanță ca probă. Ulterior, aceasta a fost trimisă de judecători către SRI, pentru ca serviciul de informații să precizeze dacă-și asumă sau nu paternitatea.

Un lucru care, logic, nu are cum să se petreacă, din mai multe motive:
pe de-o parte, pentru SRI ar fi imposibil să justifice o astfel de scurgere de informații, care răstoarna soarta unui proces. Dintr-un scandal, s-ar da în alt scandal, iar precedentul procesului cîștigat de Patriciu taie cheful de asemenea aventuri.

În al doilea rînd, înregistrarea a fost făcută mai mult ca sigur ilegal, neexistînd nicio ordonanță a unei instanțe, care să permită efectuarea de înregistrări ambientale în caz. În al treilea rînd, o asumare a acestei înregistrari ar însemna automat și asumarea alteia, depusă anterior de Vîntu la Judecătoria Sectorului 1. Potrivit acestei înregistrări, făcută la 13 aprilie 2011, Alexandru Iacobescu, omul de încredere al lui Sebastian Ghiță, vorbește cu un anume ”Chesi” despre un plan de asasinare a lui Sorin Ovidiu Vîntu. Ori, aflat înca sub controlul președintelui Băsescu, SRI nu-și poate permite în mod oficial să-și asume probe care să-l ajute pe dușmanul de moarte al acestuia, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Oricum, din felul în care a decurs ultimul termen în acest dosar, gruparea disidentă din SRI și-a atins scopul și a transmis încă un avertisment dur Palatului Cotroceni. La următorul termen al acestui proces, peste doar două zile, instanța i-a convocat ca martori pe Sebastian Ghiță și pe Sorin Enache pentru a-i chestiona asupra noii înregistrări audio aflate în dosar.

E posibil, chiar probabil, am spune noi, ca lucrurile în SRI să nu se oprească aici. Chiar și în situația în care omul SIE a căzut rușinos din fruntea guvernului, restabilind ”egalitatea” pe tabelă. Și să mai asistăm, pînă la alegerile din toamnă, la noi sincope în relația președinte-SRI. Unele care i-ar putea fi, la un moment dat, chiar fatale lui Traian Băsescu. (Bogdan Tiberiu Iacob)