Strîmtoarea Ormuz, „ombilicul lumii” prin care curge o cincime din petrolul și gazele planetei, dar și multe alte produse, este acum închisă. Pentru prima dată în istorie, această arteră vitală – niciodată blocată, nici măcar în timpul Revoluției Islamice din 1979, stă sub control total al Gărzilor Revoluționare Iraniene. De șase zile, traficul este blocat în proporție de 90-100%, și nimeni nu îndrăznește să treacă. Costul închirierii unui petrolier de 300.000 de tone a crescut de la aproximativ 50.000 de dolari la 480.000 de dolari, scrie El Mundo. Asigurarea împotriva daunelor aduse navei și echipajului a crescut de la 1.000 de dolari pe zi la 100.000 de dolari numai pentru această călătorie.

Sute de petroliere și cargouri stau blocate în jurul porturilor din Oman, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Kuwait și Qatar. Sateliții arată imagini apocaliptice: sutele de nave stau ancorate, imposibil de mișcat, în timp ce lumea așteaptă disperată energia care nu mai vine. Strîmtoarea Ormuz, cum spuneam, nu a mai fost niciodată închisă pînă acum: nu pentru atît de mult timp, nici atît de aproape de o blocadă totală a traficului maritim. Nu s-a întîmplat în timpul primei sau celei de-a doua crize petroliere, inclusiv cea legată de Revoluția Iraniană din 1979. Nici în ultimii ani ai lungului conflict dintre Bagdad și Teheran, cînd ambele armate s-au angajat în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „războiul petrolului. Strîmtoarea nu a trebuit închisă din cauza tensiunilor mai recente, cînd ayatollahii și-au făcut din nou amenințările să conteze: nici măcar în timpul Războiului de Douăsprezece Zile din iunie anul trecut, cînd americanii au bombardat pentru prima dată instalațiile programului nuclear iranian.

Impactul e devastator – prețurile deja explodează.
Petrolul Brent a sărit cu 13-14% într-o singură zi, ajungînd la peste 82 de dolari pe baril – cel mai ridicat nivel din ultimul an. Analiștii trag semnalul de alarmă: dacă blocada persistă, barilul poate depăși 100-120 de dolari sau chiar mai mult. Gazele naturale lichefiate (GNL) au crescut cu peste 20-40% într-o zi, iar Europa și România vor plăti scump.

În România, efectele se resimt deja.
Benzină și motorină – analiștii estimează că litrul poate trece de 10 lei foarte curînd.
Facturi la gaze și energie – creșteri masive inevitabile, inflație galopantă, scumpiri în lanț la alimente, transport, încălzire. Economia națională – lovitură grea, deoarece orice blocaj prelungit înseamnă perturbări globale în lanțurile de aprovizionare, inclusiv îngrășăminte (30% din piața mondială tranzitează Ormuz), mărfuri și costuri logistice explozive.

Cum s-a ajuns aici? Nu doar amenințări iraniene. Gărzile Revoluționare au declarat război deschis: „Vom incendia orice navă care încearcă să treacă.” Au atacat deja mai multe petroliere cu drone și rachete. Dar blocada reală a fost declanșată de asigurări și costuri prohibitive. Sistemul financiar mondial a paralizat traficul exact cum și-au dorit iranienii – fără un foc tras.

Escorte militare? Iluzie. Donald Trump vorbește de escortarea navelor și de „asigurări ieftine”, dar realitatea e cruntă: escortarea a 60 de nave pe zi e imposibilă. Precedentul din Bab el-Mandeb, blocată de houthi din Yemen, arată că traficul nu s-a recuperat niciodată complet – costuri permanente, prețuri mai mari pe termen lung.

Un nou „zid” se ridică în economia mondială. Blocada din Ormuz nu e o criză temporară – e un tsunami economic care va lovi Europa și România cu forță devastatoare. Prețuri la energie explozive, inflație necontrolată, recesiune iminentă – și nimeni nu știe cînd (sau dacă) se va redeschide această arteră vitală.

Lumea stă cu respirația oprită: Strîmtoarea Ormuz închisă pe termen mediu – nu zicem lung! – înseamnă haos energetic global. România, pregătește-te pentru facturi duble și coșmar la pompă – criza abia începe. (Bogdan Tiberiu Iacob)