CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Cazul Andronescu: Iohannis produce un nou conflict constitutional

4 comentarii / 3142 vizualizări / 13 noiembrie 2018

Președintele Klaus Iohannis a anunțat azi că își va lua un răgaz ceva mai lung -mult mai lung – pentru a analiza propunerea Ecaterinei Andronescu la ministerul Educației ca să se lămurească. Numai că prevederile constituționale și o decizie a CCR sunt de cu totul altă părere.

„Eu am criticat guvernul ca să îi implusionez. Cealaltă propunere, dacă bine am reținut, doamna Andronescu va fi propusă pentru Învățământ. Vă spun că aici o să dureze un pic mai mult, s-ar putea chiar un pic mult mai mult. Dintr-un motiv simplu, eu am fost recent la un eveniment foarte frumos, la Politehnică. Poate vă amintiți „200 de ani de învățământ tehnic românesc”- un eveniment la care am participat cu plăcere, am văzut realizări senzaționale la Politehnică și mi-a părut bine că am mers acolo. Neîntrebată, mi-a spus, totuși, doamna Andronescu, că ea în niciun caz nu va merge la minister, că lucrurile nu merg bine și așa mai departe. Aflu acum cu surprindere că este propusă. Va dura un pic până mă lămuresc dacă este dorința domniei sale să meargă, sau numai dorința partidului, sau dacă se face o remaniere cu bucata. V-am spus care este momentan stadiul și când va fi altceva o să vă anunț atunci. Se poate construi un alt interimat până mă când mă lămuresc.”, a declarat azi Klaus Iohannis.

”Un pic mult mai mult”, formularea președintelui, trimite cu gîndul la zile, dacă nu chiar săptămîni pînă se va decide în privința Ecaterinei Andronescu.

Articolele 106 și 107 din Constituție stipulează imperativ că demisia ori imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în cazul unui premier ori al unui ministru poate produce un interimat de maxim 45 de zile.

O decizie a CCR cu nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 prevede, la rîndul ei, că ”în cazul încetării funcţiei de membru al Guvernului, primul-ministru are obligaţia de a propune şi Preşedintele României are obligaţia de a numi, prin decret, într-un termen de cel mult 45 de zile, un nou ministru titular”.

De asemenea, în 2008, ministrul de atunci al Justiției, Teodor Meleșcanu, a clarificat și modul în care curg cele 45 de zile: „Constituţia nu stabileşte modul de numărare a celor 45 de zile de interimat, astfel se foloseşte sistemul de calculare a termenelor din Codul de procedură civilă care spune că nu se ţine cont că sunt zile lucrătoare sau nu, sunt 45 de zile calendaristice şi prevede că nu se socoteşte prima zi”, a explicat el.

De la demisia ministrului Valentin Popa au trecut 47 de zile.
De la numirea Rovanei Plumb ca interimar au trecut doar 42 de zile.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat, pentru Inpolitics, că cele 45 de zile curg de la momentul demisiei unui membru al guvernului, nu de la desemnarea unui interimar, fiind de părere că, în acest moment, atît guvernul cît și președintele sunt în afara cadrului constituțional.
Deputatul Eugen Nicolicea are o părere contrară, spunînd că termenul curge de la desemnarea interimarului.

Să admitem că opinia corectă ar fi cea din urmă; în acest caz, conform deciziei CCR, Klaus Iohannis are timp maxim pînă vineri să semneze decretul. Dacă lasă decizia pentru ultima zi, iar ea e una de respingere, guvernul ar trebui să avanseze cea de a doua propunere, cea de nerefuzat, în aceeași zi și tot atunci președintele ar trebui să semneze decretul de numire, pentru a se respecta termenul constituțional.
Reamintim că tot Constituția prevede că dacă premierul nu-și exercită atribuțiile timp de 45 de zile e demis automat, odată cu întregul guvern, la fel și un ministru care e, să zicem, suspendat din funcție în acest interval pentru punerea sub urmărire penală ori timiterea în judecată, ceea ce demonstrează importanța termenului respectiv.

Pentru președintele României, însă, termenul pare a fi de cauciuc, dată fiind lejeritatea cu care a anunțat că nu se va încadra, ba chiar a recomandat desemnarea unui alt interimar. O procedură despre care nu se pomenește, însă, nimic în Constituție.

Atitudinea președintelui trimite clar cu gîndul la un nou conflict constituțional, după ce ultimul, legat tot de un interimat guvernamental, a fost pierdut la CCR de Iohannis. (Bogdan Tiberiu IACOB)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

4 Comentarii

  1. Un idiot cu ifose de mare om de stat.

  2. Klaun joianis nu se dezminte. Se misca incet, foarte incet.

  3. Un „putin la minte” acest JohanniSS, care ar trebui deferit justitiei internationale si tras la raspundere pt. revendicarea trecutului nazist al F.D.G.R.!

  4. Opinați că acele cuvinte și sintagme ,declarate neconstituționale, din legi și ordonanțe,după analizale semantice ale CCR, ar mai putea fi folosite în vorbirea curentă de către specialiști și nespecialiști, fiind declarate neconstituționale și nemaifiind folosite în documentele oficiale, deciziile CCR fiind totuși ,,general obligatorii” ? Opinați că astfel de decizii ale CCR ar putea încălca dreptul la liberă exprimare ?

Scrie un răspuns la Carmen Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998