Cine ridică sabia, de sabie va pieri, zice o vorbă veche. Iată că la noi se întîmplă și pe dos, adică unii se grăbesc să culeagă de pe jos pentru a lovi cu ea exact sabia care era să le ia gîtul, spre propria mare indignare, la vremea respectivă.

Un exemplu în acest sens este realizatoarea TV Eugenia Vodă, care a trimis zilele o scrisoare CNA în care somează, efectiv, membrii consiliului să interzică rapid reclamele televizate pro-Roșia Montana.
”Aceste reclame contravin dispozitiilor legale privind informarea corecta a publicului. Pina si la reclamele unor medicamente care se elibereaza fara reteta, privitorul e avertizat obligatoriu: ‘Cititi cu atentie prospectul’. Pe cind la reclamele asa-zisului ‘minerit modern’, nu! El e ‘BUN PENTRU ROMANIA’ se repeta in diverse feluri, pe mai toate canalele, in nestire, insotit de somatia ‘Spune Da mineritului!’, ca intr-un fel de referendum privat, al unui stat in stat!” arată, nervoasă, realizatoarea TV.

Demersul Eugeniei Vodă e cel puțin străveziu: dacă pe ecran ar fi apărut scris ”Studiați cu atenție tehnicile de minerit” ar fi fost mai mulțumită de reclamele respective?

De la sine înțeles că nu: în fapt, pe ziaristă o deranjează nu reclamele, ci însăși ideea de exploatare cu cianuri, odată ce se lamentează, în finalul scrisorii ”Ce altceva decit o tumora pe fata Romaniei ar fi acel lac otravit urias, mai mare decit Monaco, ramas in Apuseni in urma exploatarii?”.
Este însă un jurnalist cel mai potrivit să decidă ce tehnologii științifice sunt sau nu potrivite în anumite situații? Eugenia Vodă poate trage un semnal de alarmă, în emisiunile sale; de aici pînă la interzicerea publicității e drum lung.

Apare firească întrebarea, în acest caz: este potrivită sesizarea CNA atît timp cît instituția în sine nu se poate pronunța asupra conținutului programelor TV ori asupra ideilor exprimate, ci strict asupra respectării Codului audiovizualului de către respectivele programe?
Fără a mai vorbi că reclama e reclamă, exclude din start pluralismul de opinii; cum ar suna o campanie la o pastă de dinți care se pretinde de excepție atît timp cît ar fi obligatorie, în clipul publicitar, o contraopinie de la, să zicem, o firmă concurentă?

Și ce ar urma, totodată, după interzicerea unor reclame la produse care ”fac rău României”? Eliminarea reclamelor la alcool, pentru că atacă ficatul, la fast food, cola și dulciuri, pentru că obezesc copiii, la mașini, pentru că sunt principala cauză a accidentelor, la anticoncepționale, pentru că micșorează populația pe termen lung, și, eventual, la destinații de vacanță, pentru că abat românilor gîndul de la muncă? Cum ar fi, de asemenea, dacă adepții eutanasiei ar cere interzicerea campaniilor care îndeamnă la adopția de maidanezi pentru că ei au alte opinii față de rezolvarea optimă a situației?

În cel mai bun caz, realizatoarea putea să sesizeze Protecția Consumatorului, privitor la reclamele respective, la pachet (propunem noi) cu reclamele scabroase difuzate de la o vreme, în care ni se arată flegme însîngerate în chiuvetă ori călcîie bune de rașchetat cu drujba, dar care, iată, nu par să ofenseze pe nimeni.

Mai trist e că, acum trei ani, realizatoarea s-a aflat de cealaltă parte a sabiei. În iarna anului 2010, Vodă a avut probleme cu CNA după ce, invitat în emisiunea ei de la TVR, ziaristul Ion Cristoiu a avut unele aprecieri elogioase la adresa legionarului Corneliu Zelea Codreanu.
Atunci, ziarista s-a văzut sancționată de CNA pe motiv că s-ar fi încălcat pluralismul de opinii în emisiunea respectivă, o aberație atît timp cît Ion Cristoiu era singurul invitat.
La vremea respectivă, Eugenia Vodă s-a victimizat și a primit cu mare plăcere sprijinul mai multor personalități publice care, printr-o scrisoare deschisă, au atras atenția CNA că a procedat incorect în cazul respectiv.
”A contracara o ideologie pernicioasă în numele unei ideologii de sens contrar, izvorâtă din partizanat, calcul strategic sau înregimentare conformistă nu e de natură să rezolve lucrurile” avertizau semnatarii scrisorii, între care Pleșu, Liiceanu, Cristi Mungiu și alții.

Dacă înlocuim” ideologie” cu ”tehnologie”, ce mai rămîne acum din demersul Eugeniei Vodă? Nimic, din păcate. (Bogdan Tiberiu Iacob)