Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, a știut în mod cert cu mult înainte despre intenția lui Traian Băsescu a de a-l numi pe Mihai Ungureanu la șefia guvernului. A știut, și a reacționat într-un mod specific profesioniștilor din branșă, transmițînd anumite mesaje de nemulțumire prin intermediul a două interviuri date aproape concomitent în ultimele zile, după o tăcere în media de trei ani bătuți pe muchie.

La această oră, presa dezbate pe larg, între altele, celebra declarație de acum doi ani și mai bine a ex-purtătorului de cuvînt al SRI, lt.col.Nicolae Ulieru, potrivit căreia Ungureanu nu ar fi potrivit pentru șefia guvernului (variantă vehiculată și atunci) întrucît este agent al unei puteri străine.
O afirmație care ar fi trebuit luată mult mai în serios, inclusiv prin declanșarea unei ample anchete.

Spectaculos e altceva, anume că zilele trecute a ieșit, brusc, la rampă, însuși fostul șef al SRI de odinioară, Virgil Măgureanu, pentru a da anumite mesaje care pot fi lesne interpretate ca fiind de nemulțumire față de ideea numirii lui Ungureanu acum, la cîrma unui nou executiv.

După ce nu a mai dat declarații presei timp de trei ani, Măgureanu a rupt brusc tăcerea în două interviuri.
Într-unul, acordat României libere, el face afirmația-șoc că protestele de stradă nu au fost spontane și că ”serviciile de informaţii ar putea să vă spună cine şi cum manipulează.”

În opinia lui Măgureanu, noul guvern ar trebui constituit din specialiști autentici în economie: ” În mod cert, competenţa viitorului guvern trebuie să fie mai pregnantă decât a celui de azi, dar nu ştiu cine va avea tenacitatea să impună un guvern de tehnocraţi, deşi nu e necesar ca aceşti specialişti să fie fără culoare politică. Există specialişti şi în partide sau în orice caz ei ar putea fi aduşi(…)Ar trebui chemaţi experţii, tehnicienii, profesioniştii care să fie în stare să formuleze o strategie de dezvoltare durabilă, eventual prin colaborare cu cei mai buni specialişti străini, care să ne ajute să dezvoltăm anumite sectoare”.

De asemenea, vorbind de posibila implicare a serviciilor secrete în alegerile din acest an, Măgureanu declara: ”Ştiu doar că e necesară o schimbare, însă, dacă la această schimbare vor coopera şi serviciile, v-aş spune că mai degrabă că aceasta nu e treaba serviciilor. Serviciile trebuie să stea la locul lor şi să furnizeze informaţii oportune şi corecte”.

Într-un al doilea interviu, acordat Business24.ro, Măgureanu declara textual: ”Nu sunt de acord cu expresia ca noi, economic vorbind, depindem de Europa. E adevarat ca Europa ne pune la indemana niste resurse, niste zeci de miliarde de euro de care, din pacate, nu profitam in masura in care ar trebui.
Romania insa depinde de resursele sale si nu de ale Europei. Riscul major, care s-ar putea transforma intr-o catastrofa daca continuam in felul in care am evoluat pana acum, este ca noi nu avem inca o strategie(…)

Cum sa relansezi economia daca tai consumul, daca impui programe prin care toata lumea trebuie sa-si traga fermoarul la buzunar in loc sa-l deschida larg si sa stimuleze consumul?! Aici, dimpotriva, toate resursele au fost instrainate catre terti. Nu am nimic cu acei terti, dar parca toate acestea s-au facut in pofida interesului national(…)

Astazi, se pare ca noi romanii ne-am complacut intr-o strategie a saraciei. Tot ce se imagineaza ca schema economica vine de la programele acestea. Nu am nimic cu FMI si cu atat mai bine ca aceasta forma de finantare internationala ofera ajutoare cu dobanzi mai mici decat le pot face altii, dar strategiile pe care ei le preconizeaza si aceasta austeritate facuta sa omoare orice fel de initiativa si orice tip de prosperitate care ar putea sa apara, ar trebui sa ridice semne de intrebare.
Cu privire la Romania, asta este marea eroare. O tara cu asemenea resurse in orice domeniu, sa depinda de mila cuiva?!”.

Una peste alta, mesajul nevăzut al lui Măgureanu pare să fie acela că România are nevoie urgent de o gîndire economică de excepție, pentru ieșirea din criză, de un guvern de adevărați specialiști, de explotarea resurselor proprii în dauna temenelelor în fața unor economii străine. Și de încetarea cedării unor resurse către ”terți”.

Ceea ce trimite serios cu gîndul la aceea că fostul cap al SRI știa că se pregătește de zor o cu totul altă variantă, exact pe dos am putea spune, prin aducerea unui spion-șef, susținut de puteri străine (”terți”?!), pe scaunul de premier al unei țări în criză economică. Și că a vrut să dea un semnal clar de nemulțumire, în numele unei, să-i zicem, anumite grupări, față de decizia președintelui. (Bogdan Tiberiu Iacob)