CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

CCR confirma Inpolitics: DNA a anchetat guvernul pe baza unui denunt delirant

2 comentarii / 6035 vizualizări / 10 martie 2017

Abuzul grosolan comis de DNA prin anchetarea unor membri ai guvernului pornind de la un denunț penal halucinant înaintat de trei cetățeni e confirmat spectaculos în motivarea de azi a deciziei judecătorilor CCR, prin care s-a stabilit că instituția lui Kovesi a încălcat Constituția.

Scriam, pe 1 martie, că guvernul României a fost anchetat de DNA pe baza unui denunț cuprins de noaptea minții. Azi, cam același lucru îl spun judecătorii CCR, în motivarea deciziei de acum cîteva zile.

În analiza noastră, punctam, bunăoară, că denunțul viza nu atît nelegalitatea, cît inoportunitatea ordonanței de grațiere a guvernului(care nici măcar nu a fost emisă): ”O analiză chiar superficială a denunțului misterios depus în ianuarie împotriva miniștrilor lui Grindeanu arată, însă, contrariul: se înfiera legalitatea, oportunitatea și moralitatea unor decizii ale guvernului, unele care nici măcar nu au fost luate(?!!!). Cît despre elemente concrete privind încălcarea legii, ele au existat doar în imaginația procurorilor”.
Mai spuneam despre afirmațiile din denunț că ”reprezintă un amalgam de opinii personale, extrase din articole din presă ”pe surse”, minciuni sfruntate și argumente absolut halucinante, aproape frizînd patologicul. În mod normal, o plîngere cu asemenea implicații nu putea avea decît forme concrete și bine susținute, precum ar fi indicii că, la sediul guvernului, a venit cineva cu o valiză de bani și a impus, în schimb, adoptarea unei decizii. Atunci, într-adevăr, am fi vorbit de fapte penale în procesul legislativ, care meritau anchetate de procurori. În loc de asta, avem delir în stare pură”.

Denunțul, mai avertizam, este o colecție de minciuni, de dezinformări și de interpretări lăutărești ale legilor și a Constituției.

Iată ce spun judecătorii, în motivație:

”Nu trebuie aplicate sancțiuni penale pentru greșelile și dezacordurile politice. Miniștrii trebuie să aibă o marjă de manevră pentru realizarea politicilor pentru care au fost învestiți în funcție, cu o largă marjă de eroare, fără ca amenințarea sancțiunilor penale să planeze asupra lor”.

”Ministerul Public nu are niciun rol politic, niciun rol în procedura de legiferare, nu poate iniția sau cenzura actele normative. Ministerul Public aplică legea, acționând în limitele ei, și nu controlează, din niciun punct de vedere, procedura de adoptare a unui act normativ”.

”Orice interferență a Ministerului Public în activitatea de legiferare – sub pretextul exercitării unei competențe proprii în baza unui ”denunț” care privește adoptarea unui act normativ – constituie o gravă încălcare a competențelor legiuitorului delegat, consacrată de art.115 din Constituție, a celei de control politic a legiuitorului primar – Parlamentul, consacrată de art.61 și, respectiv, art.111-115 din Constituție, precum și a principiului separației puterilor în stat și a statului de drept, consacrate de art.1 alin.(3) și (5) din Constituție”.

”Miniştrii Guvernului trebuie traşi la răspundere politică pentru acţiunile lor politice, iar aceasta reprezintă modalitatea democratică corectă de a asigura angajarea răspunderii lor în cadrul sistemului politic. Procedurile penale trebuie aplicate doar faptelor penale. Acţiunile şi deciziile miniştrilor sunt adesea controversate din punct de vedere politic şi se pot, ulterior, dovedi neinspirate şi contrare intereselor naţionale. Dar aceste aspecte trebuie clarificate de sistemul politic. Procedurile de punere sub acuzare sau alte proceduri penale nu trebuie folosite împotriva adversarilor politici din motive politice, ci trebuie invocate doar în acele câteva şi extraordinare cazuri în care un ministru este suspectat de o încălcare clară a legii”.

”Având în vedere faptele reclamate și cele reținute în ordonanța procurorului de caz, Curtea apreciază că toate elementele prezentate (în denunț n.n.) drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern”.

”Circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, ”fără să fie consultat Consiliul Legislativ, fără să se aștepte avizul CSM, fără a fi trecută pe ordinea de zi sau cea suplimentară a ședinței Guvernului din 31 ianuarie 2017” constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală”.

”Suspiciunea în sensul că o anumită persoană beneficiază în mod direct de noua reglementare, apare, de asemenea, ca fiind lipsită de fundament juridic. Este evident că, adresându-se unui număr nedeterminat de subiecte de drept, cum este cazul Ordonanței de urgență nr.13/2017, în mod implicit toate persoanele care se regăsesc în ipoteza normei cad sub incidența noului act normativ”.

”Curtea reține, în ceea ce privește infracțiunea de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art.269 din Codul penal, că această infracțiune nu poate fi comisă prin adoptarea unui act normativ(…)Actele normative de clemență sau de dezincriminare reprezintă întotdeauna voința legiuitorului, iar opțiunea acestuia este justificată de anumite nevoi sociale, juridice, economice, raportate la un anumit moment din evoluția societății”.

”Curtea constată că ”datele inexacte” se referă la necomunicarea unor intenții, care, în viziunea autorilor denunțului și a organului judiciar, se convertește în ”dezinformare”. Nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la ”intențiile” sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la ”intenția” sa de a adopta ordonanțe de urgență”.

”În această lumină, Curtea constată că prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat”.

Verdictul judecătorilor CCR, dat cu scorul zdrobitor de 8-1 (Livia Stanciu a făcut opinie separată), relevă un abuz de proporții uriașe al DNA, dar și al Parchetului General.
În mod normal, ar urma demisiile Laurei Kovesi și a lui Augustin Lazăr.
Dar, cînd îți ține spatele însuși mai-marele PSD, cum să lași bunătate de funcții din mînă? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. mai bine ai spune si de situatia trista a pnl unde iohannis incearca sa impuna pe mizerabilul anticarismatic busoi ca presedinte al pnl… cu gunoiul de busoi, un impotent oparit cu fata de imbecil pnl intra in mormant

    • Pai asta era si ideea, my dear Watson! Asta era si ideea! PNT-CD si PNL la gunoi, traiasca Uniunea Securistilor Resapati!

Scrie un răspuns la Gica Contra Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998