Rapoartele tăioase ale Comisiei de la Veneția asupra alegerilor din România anului 2024, incluzînd anularea celor prezidențiale, au fost întîmpinate la noi cu zîmbete condescendente, însoțite de teoria că aceste poziționări sunt pur simbolice, deci nu au ce efecte să producă. O eroare maximă, am spune; chiar dacă verdictele Comisiei nu pot aduce turul doi înapoi sau refacerea alegerilor abuziv comasate, pot exista – și vor exista cu siguranță – consecințe severe pentru statul român, după cum vom releva în rîndurile de mai jos, pe baza normelor, procedurilor și chiar a precedentelor judiciare care stau la baza funcționării UE.

Neconformarea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) cu recomandările Comisiei de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei, nu atrage automat sancțiuni juridice directe, deoarece aceste recomandări sunt consultative și nu au forță obligatorie. Totuși, ignorarea lor poate genera consecințe semnificative pe mai multe planuri – politic, economic, juridic și diplomatic.

1. Consecințe politice
Erodarea credibilității internaționale: Comisia de la Veneția este un reper al standardelor democratice. Un stat care ignoră recomandările sale riscă să fie perceput ca neserios în privința statului de drept, ceea ce poate afecta relațiile cu alte state UE și cu parteneri globali.
Presiune din partea instituțiilor UE: Comisia Europeană, Parlamentul European sau Consiliul UE pot reacționa prin declarații oficiale, rezoluții sau critici publice, amplificînd izolarea politică a statului.
Tensiuni interne: Neconformarea poate provoca reacții din partea societății civile, opoziției sau cetățenilor, ducînd la proteste sau la o polarizare politică accentuată, ceea ce deja se petrece.

2. Mecanisme și sancțiuni din partea UE
Monitorizare intensificată: Comisia Europeană ar putea include problema în Raportul anual privind Statul de Drept, semnalînd deficiențe sistemice și crescînd supravegherea asupra statului.
Proceduri de infringement: Dacă neconformarea implică încălcări ale dreptului UE (ex. Tratatul UE sau Carta Drepturilor Fundamentale), Comisia poate iniția o acțiune conform articolului 258 TFUE, care poate ajunge la Curtea de Justiție a UE.
Articolul 7 din TUE: În cazuri grave și persistente de încălcare a valorilor UE (ex. democrație, stat de drept), se poate activa articolul 7, care permite suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE.

3. Consecințe economice
Condiționarea fondurilor UE: Prin Regulamentul 2020/2092, UE poate suspenda sau reduce fondurile (inclusiv din PNRR) dacă statul de drept este amenințat. Neconformarea cu recomandările Comisiei de la Veneția ar putea fi interpretată ca un astfel de risc.
Impact asupra investițiilor: Un stat perceput ca instabil din punct de vedere democratic devine mai puțin atractiv pentru investitori străini, ceea ce poate afecta economia.

4. Efecte juridice indirecte
Tensiuni judiciare interne: Judecătorii naționali, obligați să respecte dreptul UE, ar putea invoca standardele Comisiei de la Veneția, creînd conflicte între legislația națională și normele europene, cu posibile trimiteri la CJUE.
Relația cu Consiliul Europei: Ignorarea recomandărilor poate complica raporturile cu CEDO, mai ales dacă deficiențele semnalate duc la încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, rezultînd în condamnări.

5. Exemple din practică

Polonia și Ungaria: Ambele au ignorat recomandări ale Comisiei de la Veneția (ex. reformele judiciare din Polonia, 2017, sau Constituția Ungariei, 2011). Consecințele au inclus activarea articolului 7, dispute cu Comisia Europeană și amenințări cu tăierea fondurilor, deși sancțiunile au fost limitate de blocajele instituționale.
România (2018): Modificările la legile justiției, criticate de Comisia de la Veneția, au atras atenția prin MCV, fără sancțiuni directe, dar cu presiune pentru ajustări legislative.

6. Contextul României
În cazul anulării alegerilor din 2024, raportul Comisiei de la Veneția din 2025 (conform datelor tale) subliniază reglementarea influenței digitale și limitarea deciziilor ex officio. Neconformarea ar putea:
Intensifica monitorizarea UE prin Raportul privind Statul de Drept.
Genera rezoluții critice în Parlamentul European.
Crește riscul suspendării fondurilor, mai ales dacă se percepe o amenințare la adresa democrației.

Concluzie

Deși recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii, neconformarea la solicitările din rapoartele recente poate declanșa un efect de domino: pierderea credibilității, presiuni politice, riscuri economice și juridice. Și, cel mai grav – atenție mare! – ele pot livra pretextul perfect pentru ca alte state, în frunte cu SUA, să nu recunoască legitimitatea alegerilor prezidențiale. (Bogdan Tiberiu Iacob)