A făcut multă vîlvă decizia recentă a președintelui Klaus Iohannis de a retrage decorațiile primite de o serie de personalități, de-a lungul anilor, după ce acestea au fost condamnate penal. La fel de mult s-au comentat și criteriile după care președintele a selectat respectivele personalități, dar a iertat altele aflate în situații similare. Nu ar trebui să ne mire: cîndva, Iohannis nu avea rețineri în a decora chiar ucigași, în deplină cunoștință de cauză.

În noiembrie 2003, spre exemplu, pe cînd era primar al Sibiului, Iohannis i-a acordat titlul de cetăţean de onoare primarului oraşului Rennes, Edmond Herve.
Potrivit Hotărîrii Consiliului Local Sibiu, titlul onorific acordat lui Edmond Herve reprezenta o recunoaştere a sprijinului acordat de oraşul Rennes municipiului şi judeţului Sibiu, după 1990.
O singură mică problemă: Herve fusese anchetat  în Franța, în trecut, în calitate de ministru al Sănătății, într-un scandal imens, soldat cu victime cît la Revoluția din decembrie, adică peste o mie de morți.

Confruntat cu acuzația că decorează un personaj controversat, primarul Iohannis a susținut că hotărîrea ținuse cont de activitatea lui Herve ca primar, şi nu ca ministru al Sănătății. „Oricum, justiţia franceză a demonstrat că acesta nu se face vinovat cu nimic”, mai spunea el, conform Mediafax.

Interesant modul președintelui de acum de a slaloma printre principii morale. Pe deasupra, Iohannis mințea grav: Herve fusese găsit vinovat de justiția franceză, doar că scăpase miraculos și stupefiant fără închisoare.
În anii 80, alături de premierul de atunci, socialistul Laurent Fabius, şi de ministrul Protecţiei Sociale, Herve blocase sistematic introducerea unui test-SIDA, prin care să fie verificat sîngele provenind de la donatori. Motivul era oarecum naționalist: Herve și ceilalți refuzaseră să utilizeze un test creat de americani, așteptînd să se creeze unul francez.

Numai că în intervalul scurs pînă la crearea acestuia, peste 4000 de francezi fuseseră infectați cu HIV din sînge netestat, iar un sfert dintre ei au murit de SIDA, conform presei internaționale.
În martie 1999, Curtea Republicană de Justiție a Franței l-a găsit pe Herve vinovat de ucidere și răniri din culpă în cazul a cel puțin două persoane, completul fiind format din trei judecători și 23 de parlamentari. Herve a fost scutit de pedeapsă, pe motiv că procesul durase excesiv de mult, iar asta îi afectase dreptul la apărare. Ceea ce a generat un nou scandal, mai ales după ce un senator socialist din complet declarase public că el și colegii săi au votat împotriva pedepsei pe motiv că acuzațiile aveau iz politic. Ulterior, BBC consemna, cu amar, că miniștrii francezi vinovați de scandalul sîngelui infectat ”umblă liberi”.

CRJ, precizăm, era un tribunal special, creat în 1993 de președintele Francois Mitterand tocmai în urma scandalului sîngelui infectat, și funcționa cu complete formate atît din judecători, cît și din parlamentari, complete care nu judecau decît miniștri. Numai prezența în complet a colegilor socialiști de partid l-a salvat pe socialistul Herve de pușcăria grea pe care o merita.
La patru ani după ce justiția franceză îl găsise vinovat pe Herve de ucideri multiple, acesta avea să fie decorat de Klaus Iohannis, deloc impresionat de backgroundul terifiant al omologului său francez. (Bogdan Tiberiu Iacob)