CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9495 RON UP | 1 USD = 4.2188 RON UP | 1 GBP = 5.7509 RON DOWN

Cind presedintele-jucator devine presedintele-plingator

0 comentarii / 1246 vizualizări / 11 octombrie 2009

Gluma se îngroașă: președintele-jucător s-a transformat în președinte-plîngător, gata să atace criza mondială cu lacrimi. Ceva se întîmplă. Bravul marinar călit în lupte grele cu oceanul are, de acum, propriul ocean, la purtător, unul de lacrimi, și poate utiliza cu succes, în campanie, o salcie plîngătoare pe post de simbol electoral, în locul ardeiului iute de odinioară. E de mirare că nu și-a procurat încă un lacrimarium, acel păhărel special adaptat ochiului în care cezarii romani își adunau lacrimile, prea prețioase pentru a cădea pe pămînt. Lăsînd ironia de-o parte, se naște întrebarea: ce urmrărește, totuși, Băsescu prin plînsetele sale mult prea dese, de acum?Lirismul prezidențial miroase a făcătură”Înnebuniţi de cele şapte graţii/bărbaţii plâng o mare primăvară/bărbaţii plâng nejinduind ovaţii/bărbaţii plâng, şi iartă, şi omoară…”. Citind aceste versuri ale Silviei Goteanschii, probabil Băsescu ar lăcrima de emoție. Cum a lăcrimat la emisiunea de umor a PRO TV, recent, recitînd o așa-zisă poezie din tinerețe. Între noi fie vorba, miroase a făcătură de la doi metri…faceți un exercițiu de memorie și încercați să vă reamintiți niște versuri de acum vreo 30 de ani, vei vedea că e nițel mai dificil decît pare. Malițioșii ar spune că în versurile respective (Şi ai plecat în Cer, spre cimitir/Ca să aşezi în ţărâna proaspăt răvăşită/Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut/La capul mamei ce murise tristă/Cu gândul la copilul ce-a crescut) s-ar regăsi mai degrabă personalitatea delicată-fragilă a consilierului Valeriu Turcan decît a celui care l-a înjurat de mamă pe Andrei Pleșu. Un insensibil precum Hrebenciuc ar spune și el, poate, că Traian are probleme să își reamintească ce a discutat cu o seară înainte la Cotroceni, darmite versuri de acum cîteva decenii. O nesfîrșită serie de lacrimiRevenind, de unde, totuși, apetența pentru plîns a lui Băsescu, în ultimii ani? După retragerea lui Stolojan, Mona Muscă declara presei că Băsescu a susținut în fața liderilor ADA că era a patra oară în viața de adult cînd plînsese. De două ori ar fi plîns cînd și-a pierdut pe mare o parte din echipaj  iar a treia oară la moartea tatălui său. Exact așa cum te aștepți să se comporte un veritabil lup de mare. Ce s-a întîmplat, însă, după retragerea lui Stolo? Să o luăm metodic… În martie 2005, Băsescu a plîns la Muzeul Holocaustului din Washington. În iunie 2006, a plîns la catafalcul eroului Ionel Drăgușanu, căzut la datorie în Afganistan. Pînă aici ar mai merge, omenește vorbind…Cîteva luni mai tîrziu trage o nouă porție de plîns la Bruxelles, în timp ce vorbea despre tînăra generație română care a scăpat de comunism. Încă un festin a lacrimilor la deschiderea anului universitar de la Academia Navală „Mircea cel Batran” din Constanța. O repriză lacrimogenă apare și la inaugurarea Casei României de la Beijing, un eveniment sportiv care nu prea justifică, totuși, hohote de plîns. Ulterior, vine un plîns din toți rărunchii în timpul unui interviu la radio, în momentul în care președintele amintea de ordinul dat de mareșalul Antonescu armatei, în mai 1941. Măi să fie…Mai apoi, în urma unui accident petrecut la o mină din Petrila, vine o nouă porție de plîns prezidențial, Băsescu fiind impresionat de solidaritatea în fața tragediei a medicilor din spitalul unde erau internați minerii. Și la monumentul eroilor români din Budapesta e loc pentru niște lacrimi. Și la fel și la încheierea misiunii militare româneşti în Irak din cadrul misiunii Iraqi-Freedom. Ba chiar de două ori, în acest din urmă caz. Plus, bomboana pe colivă, repriza de plîns de la emisiunea de umor a lui Toni Grecu, cînd cu poezia sus-amintită. Alcoolism, depresie, oboseală ori criză de idei?Una peste alta, chiar și pentru fanii înrăiți e limpede că ceva nu e în regulă cu președintele. După plînsul tras pe umărul lui Stolojan, (la doi pași de soția acestuia care rîdea veselă, spre stupefacția telespectatorilor), psihologii consultați de presă susțineau că Băsescu e un desăvîrșit actor, o personalitate histrionică, foarte capabilă să joace o partitură emoționantă, dacă asta îi aduce voturi. Dacă e așa cu adevărat, se pare că președintele traversează de ceva  vreme o acută criză de idei, înțepenit fiind, exagerat de mult, în scena plînsului. Dacă nu e așa, înseamnă că vocile care sugerează că șeful statului are probleme cu sănătatea conțin un sîmbure de adevăr. Nu ținem morțiș să amintim explicația recentă – și tăioasă – a lui Ion Iliescu, „alcoolicii plîng ușor”. Dar nici nu putem face abstracție de ea cu totul. Specialiștii mai spun că plînsul repetat, la adulți, poate fi determinat de oboseală cronică ori de stări de depresie. Imaginea Primului Bărbat al țării, „pișînd ochii”, cum se spune în popor, tot mai des, e din ce în ce mai depărtată de cea a președintelui-jucător care venea la putere în 2004. Iar cînd lacrimile prezidențiale sunt dublate de declarații tip „nu mi-am propus să scot țara din criză”, se cheamă că România chiar începe să aibă o problemă la vîrf. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *