CURS VALUTAR
1 EUR = 4.8365 RON DOWN | 1 USD = 4.2843 RON DOWN | 1 GBP = 5.3551 RON DOWN

Ciolos & Kovesi – tandemul de aur al structurilor oculte

1 comentariu / 6732 vizualizări / 18 octombrie 2016

Premierul Cioloș și șefa DNA au trei lucruri în comun: sunt deținătorii unor funcții de prim rang în stat, au notorietatea maximă în acest moment și, nu în ultimul rînd, au parvenit în cariere în mod discreționar, fără concursuri, fără alegeri, fără alte proceduri de selecție decît bunăvoința unor structuri oculte.

Dacian Cioloș a ajuns, spre exemplu, ministru al agriculturii, cu ani în urmă, dintr-un ilustru necunoscut, care a reușit peste noapte, la propriu, să ia locul mult mai rodatului politic Ilie Bolojan, liberal cu ștate vechi. Nici pînă azi nu e clar ce l-a recomandat pentru postul respectiv, prin care a trecut, oricum, ca gîsca prin apă. La fel de dubioase au fost criteriile de selecție cînd a fost propulsat comisar european ori prim-ministru. Acum, se chinuie să rămînă alți 4 ani premier fără să dea piept cu alegătorii.

Un parcurs la fel de neprincipial a avut și Laura Kovesi. Senatorul Valer Marian reamintește, într-o declarație politică susținută azi, în Senat, traseul dubios al acesteia pînă la deținerea celor mai importante funcții din procuratură, șefă a Parchetului General și a DNA, de cîte două ori, fără concurs ori alte eforturi și fără experiență ori performanțe care să o recomande.

”La fel ca și doctoratul, toate numirile în înalte funcții judiciare ale Laurei Codruța Kovesi stau sub umbra minciunii și a încălcării legii și bunelor practici. Astfel, în toamna anului 2006, când a fost promovată în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, funcție în care a fost propusă de ministrul justiției Monica Macovei și a fost numită de președintele Traian Băsescu, cu avizul unanim al CSM, nu a fost aplicată nicio procedură de selecție, iar Kovesi nu a îndeplinit criteriile normale de competență profesională. Monica Macovei a declarat ulterior că la numirea lui Kovesi a fost aplicată o procedură riguroasă de selecție, dar din răspunsul primit la o interpelare adresată în acest an actualului ministru al justiției Raluca Prună (având ca obiect „Procedura și criteriile de selecție a doamnei Laura Kovesi în vederea numirii în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și de procuror-șef al DNA”), rezultă că în 2006 nu a existat nicio procedură de selecție și că Laura Kovesi nu a avut niciun contracandidat. Potrivit răspunsului invocat, criteriile de evaluare (selecție) a candidaților pentru funcțiile de conducere la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT au fost stabilite de abia prin Hotărârea CSM, Secția pentru procurori, nr. 161/07.07.2011, care a fost modificată ulterior prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. Traian Băsescu a motivat spre finalul președinției sale că ar fi numit-o procuror general al României pe „necunoscuta” Laura Codruța Kovesi întrucât i s-a spus că a avut cel mai mare randament național în calitate de procuror șef al DIICOT Sibiu. Fostul președinte a fost mințit pentru că în anul 2006, în care Kovesi a fost numită procuror șef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT și a deținut această funcție timp de 9 luni, această unitate de parchet s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unități de profil, astfel că în niciun caz nu se poate vorbi de un randament excepțional sau de o performanță profesională deosebită.
În realitate, la data în care a fost numită procuror general al României (02.10.2006), la vârsta de 33 de ani, Laura Codruța Kovesi avea 11 ani vechime în profesia de procuror, respectiv doar cu un an peste minimul necesar, dar nu avea nici măcar un an vechime în funcția cea mai importantă pe care a deținut-o anterior, respective în funcția de procuror șef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT. Kovesi a fost numită șefa DIICOT Sibiu cu delegație la data de 01.01.2006 și cu caracter definitiv la data de 01.07.2006. Nu este exclus ca această promovare să fi fost aranjată de promotorii și protectorii săi politici pentru a-i asigura piedestalul profesional pentru funcția de procuror general al României. Cert este că Laura Codruța Kovesi a devenit procuror general al României fără să fi condus vreodată un parchet de pe lângă o judecătorie, un tribunal sau o curte de apel. Totodată, este de reținut că, la numirea în această funcție, CSM a avut în vedere, conform Hotărârii nr. 213/27.09.2016, calificativul profesional „foarte bine” obținut pentru anul 2004, deși ar fi trebuit să aibă în vedere calificativul obținut pe anul precedent, respectiv pe anul 2005. Problema este că în anul 2005 Kovesi nu a deținut nicio funcție de conducere și nu a obținut probabil calificativul „foarte bine”(…)
În octombrie 2009, Laura Codruța Kovesi a fost reînvestită în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției Cătălin Predoiu, fără să existe nici de data aceasta o procedură de selecție în cadrul căreia să fi fost avuți în vedere mai mulți candidați. Mai mult, de data aceasta CSM a avizat negativ reînvestirea sa, prin Hotărârea nr. 440/24.09.2019, cu cinci voturi împotrivă și doar unul pentru, dar ministrul justiției și președintele României nu au ținut cont de acest aviz negativ” amintește senatorul.

”În aprilie 2013 Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcția de procuror șef al DNA, la propunerea premierului Victor Ponta, care deținea interimar și portofoliul de ministru al justiției, în urma unui troc politic realizat prin intermediul deputatului PDL Elena Udrea, care a recunoscut că a exercitat un adevărat trafic de influență în vederea realizării acestei numiri.
În aprilie 2016 Laura Codruța Kovesi a fost reînvestită în funcția de procuror șef al DNA de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiției Raluca Prună și cu avizul unanim al CSM. Nici de data aceasta nu a fost realizată o procedură de selecție dintre mai mulți candidați, în pofida angajamentelor anterioare ale deținătoarei portofoliului justiției. În acest sens, nu putem trece cu vederea că la audierea sa de către comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului în data de 16.11.2015, în scopul acordării avizului pentru învestirea în funcția de ministru al justiției în Guvernul Dacian Cioloș, Raluca Prună s-a angajat că va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor șefi și că reputația profesională, onestitatea și lipsa oricărui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate vor fi principalele criterii pe care le va lua în considerare. De asemenea, nu putem trece cu vederea că, într-un interviu acordat ziarului România Liberă în data de 16.12.2015, ministrul Raluca Prună a precizat că, din motive de transparență, înțelege să facă publice criteriile de profesionalism, integritate și performanță referitoare la propunerile pe care le va face CSM și președintelui României. După nici trei luni doamna Prună s-a sucit și a propus-o pentru reînvestire pe Laura Codruța Kovesi, fără a face publice criteriile de selecție și fără a face verificări minimale asupra reputației profesionale, onestității și lipsei oricărui fel de suspiciune asupra acesteia” mai spune Valer Marian.

”Concluzia generală este că Laura Codruța Kovesi a fost numită de patru ori, pe parcursul unui deceniu, în cele mai înalte funcții judiciare (de două ori procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de două ori procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție) fără să existe o procedură transparentă de selecție și criterii pertinente și concludente de evaluare, dobândind statutul inedit de etern candidat unic. Toate aceste numiri s-au făcut, din păcate, la umbra traficului de influență de sorginte politică și a falsului instituțional” conchide senatorul. (B.T.I.)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. Bellule, ai un nume predestinat! Si mai ai si o meserie legata de pamant! Nu ti se pare ca sunt deja niste coincidente suficiente? Lasa-ne, bre, in pace!

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *