În timp ce anularea alegerilor din decembrie face valuri externe tot mai mari, la intern se derulează un scenariu cel puțin aiuritor și al cărui scop e încă neclar. Mai exact, avem declarații oficiale de la cele mai înalte și autorizate niveluri conform cărora anularea s-a făcut strict pe baza documentelor declasificate de CSAT și livrate CCR, dar avem, în paralel, declarații oficiale exact contrare, tot de la nivel foarte înalt. Iar acestea din urmă alimentează o zvonistică utilă doar celor care au dat o adevărată lovitură de stat prin anularea alegerilor.

Mitul dovezilor secrete despre imixtiunea Rusiei în alegeri, care au ajuns la judecătorii CCR, dar care nu pot fi prezentate cetățenilor de rînd. a fost spulberat din capul locului de însuși Klaus Iohannis.

”Este foarte important să vedem cum s-a ajuns aici, și s-a ajuns aici pentru că, în Constituția României, Curtea Constituțională este cea care validează sau invalidează alegerile prezidențiale. Pe de altă parte, aud, așa voci, în publicul nostru cum că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat. Or, ce s-a întâmplat scrie foarte clar în motivația care a fost publicată de Curtea Constituțională, după decizie. Deci acolo putem să citim de ce a luat Curtea această decizie” spunea Iohannis pe 18 decembrie, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest.

Președintele CCR, Marian Enache, confirmă și el în recentul interviu că anularea s-a făcut strict pe baza documentelor declasificate de CSAT:

”Suntem total de acord cu ideea că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României reprezintă o măsură excepțională adoptată ca urmare a concluziilor rezultate din reuniunea oficială a CSAT.
CCR nu a decis anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței și necesității cunoașterii acestor constatări de către cetățeni”.

Aceste două mesaje date de două autorități de vîrf ar fi trebuit să lichideze scenariul existenței dovezilor secrete, inaccesibile publicului.

Numai că scenariul continuă să fie rostogolit în spațiul public și, culmea, e întărit tot de la un nivel foarte înalt.

Prezent ieri într-un podcast, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepreședinte al CSAT, spune textual că:

„Președintele trebuia să vină cu suplimentul de explicații. Necomunicând, într-un lucru atât de important cum a fost anularea alegerilor, vedem ce s-a creat în societate. Eu cred că aici este marea problemă, nu documentele care au stat la bază, nu cât de elocvente sunt, pentru că sunt lucruri pe care un serviciu secret poate să le spună, lucruri pe care nu poate să le spună. Necomunicând, nemaiavând credibilitatea de a comunica acele lucruri, am ajuns în această situație”, a spus Ciolacu în cadrul unui podcast video.

În fine, azi, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus pentru Agerpres:

”Suntem criticați aproape fiecare a doua zi pentru anularea alegerilor. Eu cred că, din acest punct de vedere, România trebuie să aibă o poziție extrem de fermă. S-au anulat alegerile pentru că au fost intervenții și există dovezi și trebuie arătate aceste dovezi – ce se poate arăta, bineînțeles – și nu trebuie să cerem scuze că am anulat alegerile. Asta nu înseamnă că nu avem acele valori democratice înrădăcinate, despre care vorbește inclusiv vicepreședintele Vance”.

Deci, doi lideri ai guvernării vorbesc explicit de dovezi suplimentare pe care le-ar avea serviciile și care ar reclama explicații suplimentare, și care dovezi ba s-ar putea arăta, ba nu s-ar putea, că, deh, secretul e secret. Și care dovezi pînă nu acum nu ar fi fost arătate.

Una peste alta, liderii României se acuză între ei că anularea alegerilor nu a fost suficient de bine explicată occidentului, cu americanii în frunte, de aici așa-zisa confuzie cu o lovitură de stat.
Din cîte reiese de mai sus, nici ei între ei nu și-au explicat prea bine faptele, și, drept consecință, mai și confuzează poporul român cu tema misterioaselor dovezi secrete care, de fapt, nu există, (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: Pixabay.com