Scandalul zilei de ieri s-a învîrtit în jurul raportului Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, care are concluzii grave și cere investigație penală din partea Ministerului Public. Există, deja, o droaie de voci care răcnesc că raportul e o însăilare ieftină de date și opinii, fără nicio valoare juridică. Marea problemă pentru Lazăr & Kovesi e că, și dacă ar fi așa, comisia tot a dat o lovitură teribilă procurorilor.

Foarte pe scurt, ideea e că membrii comisiei, cu excepția celor din opoziție, consideră, în urma anchetei, că fostul președinte Traian Băsescu și fostul guvern Boc au constituit în 2009 un grup infracțional organizat care a preconizat fraudarea alegerilor.
Comisia anunță, totodată, că va înainta raportul către instituțiile de anchetă competente care să demareze cercetarea penală a personajelor sus-numite.

De aici, probleme majore pentru Parchetul General.

Sesizarea comisiei parlamentare poate fi respinsă de procurori, potrivit art.304 din Codul penal, dacă aceștia o consideră neîntemeiată, ceea ce înseamnă că nu va exista nicio anchetă.

O asemenea soluție ar fi pe gustul tuturor adversarilor alianței PSD-ALDE, care, cum spuneam, acuză comisia parlamentară că a făcut un raport de doi bani.
De asemenea, ar fi și soluția cea mai convenabilă pentru procurori, pentru că deschiderea unei anchete penale sub o acuzație atît de gravă – falsificarea alegerilor – împotriva unui fost președinte și a unui întreg fost guvern ar fi o știre preluată de mass-media externă și ar întări percepția că România are probleme zdravene în materie de democrație. (Nu sunt multe zile de cînd mapamondul a aflat că în Kenya se repetă alegerile prezidențiale, luna viitoare, din cauza neregulilor la vot. Se ve pune, deci, semnul egal între noi, membri UE și parteneri strategici ai SUA și o țară africană).

Numai că, în egală măsură, infirmarea anchetei, ar crea alt tip de probleme.

Scandalul falsificării alegerilor aduce destul de mult cu cel al ordonanței 13, din februarie.

În ambele situații, presupuse grupuri infracționale organizate de la vîrful politicii ar fi pus la cale, pe șest, acte profund anti-democratice.

La vremea respectivă, a fost suficient un denunț aberant din partea a trei civili oarecare pentru ca DNA să deschidă ultra-rapid un dosar, să ancheteze la sînge jumătate din guvern, să ceară acte peste acte, să bulverseze, una peste alta, activitatea cabinetului.
O acțiune care s-a terminat dezastruos, cu pasarea problemei către Parchetul General, apoi cu un verdict al CCR, iar acum, procurorii care au făcut ancheta sunt cercetați pentru abuz de către Inspecția Judiciară.

Cum ar explica, oare, procurorii faptul că se mobilizează prompt contra unui guvern la sesizarea absolut stupidă – am demonstrat-o aici – a unor cetățeni, dar se fac că plouă la sesizarea ditamai comisiei parlamentare de anchetă, fie ea și una discutabilă prin prisma argumentelor?

O situație, am zice, de tip lose/lose pentru instituția lui Augustin Lazăr, care va tensiona și mai mult, în perioada care urmează, situația din Justiție. (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: nasul.tv