E vorba de iredentismul maghiar. Cel care l-a determinat, in aceste zile, pe liderul unui partid din Ungaria, venit intr-o tabara de vara in Ardeal, sa faca o afirmatie incendiara. Si anume ca, in interesul ungurilor, isi poate asuma riscul unui conflict deschis cu Romania. Este grav. La fel de grav cum este sa constatam ca, in mod nelegitim, sub nasul autoritatilor de la Bucuresti, a fost preluata gratuit o buna parte din bunurile imobiliare ale Transilvaiei. Ca sa nu mai vorbim de tema incendiara a Fundatiei Gojdu.

Aparent, nimic din ceea ce se intampla nu ar trebui sa ne trezeasca revolta. Si, cu atat mai putin, sa genereze contrareactii. Afirmatiile unui lider politic ori ale altuia de la Budapesta ori ale unor fruntasi ai organizatiilor maghiare din Ardeal sunt, in mare masura, motivate politic. Sunt menite deci sa adune electorat. Miza fiind iredentismul, care mai are priza printre maghiarii mai putin instruiti. Tot aparent, desele repozitionari vizand autonomia Tinutului Secuiesc ar putea fi interpretate si ca o expresie a aspiratiei acestei etnii de a obtine, prin discriminare pozitiva, mai multe drepturi. Uriasele pierderi imobiliare, la o privire superficiala, ar putea fi efectul unor retrocedari. Iar Budapesta, care valoreaza cateva miliarde de euro, poate fi interpretata de catre naivi pur si simplu ca o disputa juridica.

Ei bine, situatia nu este deloc asa. Tinutul Secuiesc este la un pas de secesiune. Organizatiile maghiare de acolo au pregatit, cu sprijin de la Budapesta, pas cu pas, o separare “pasnica” de Romania in interiorul si cu sprijinul Uniunii Europene. Tare mi-e teama ca generatia mea va trai aceasta tragedie. Afirmatiile unor lideri politici de la Budapesta, pe teritoriul Romaniei, cu ocazia diverselor manifestari, este deliberata. Menita sa pregateasa terenul psihologic. Nu numai pentru secesiune. Ci si pentru o autonomie administrativ-teritoriala mai larga, a judetelor Covasna si Harghita.

Dar cel mai ingrijorator fenomen este pierderea efectiva si greu de explicat in mod juridic a unei importante parti din terenul agricol, din paduri si din fondul imobiliar. O buna parte din Ardeal s-a dus. Fundatia Gojdu inca nu a fost definitiv cedata, in ciuda complicitatilor de care s-a facut vinovat Mihai Razvan Ungureanu cu acordul tacit sau chiar la indemnul lui Traian Basescu. Tot sub regimul Basescu s-a produs un proces uluitor al unor retrocedari ilegale. Familiile de maghiari care au revendicat si au primit imense proprietati imobiliare au fost o data despagubite, in baza unor acorduri internationale, pentru proprietatile pierdute dupa 1920, au mai primit si dobanzi de 10 la suta. Statul roman a platit la greu pentru aceasta operatiune. Dar astazi, in baza unor documente care oricand se poate demonstra ca sunt false, chiar in baza birocratiei maghiare, prin intermediul instantelor de judecata, cu complicitatea regimului Basescu sau, in cel mai bun caz, beneficiind de miopia acestuia, familiile de la Budapesta isi inscriu in bilant preluarea, fara niciun drept, a unei bune parti din Ardeal.

Niciodata pana acum in istorie complicitati interne atat de ticaloase nu au concurat, pe timp de pace, cu o asemenea agresiune impotriva natiunii romane. (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews