CURS VALUTAR

Congresul PNL si cifrele care ar trebui sa ingrozeasca intreaga Romanie

0 comentarii / 2252 vizualizări / 29 mai 2017

Cea mai importantă știre a săptămînii trecute vine, în opinia noastră, nu dinspre scandalul arhivei SIPA, cel al fraudării alegerilor ori dinspre zbaterile de pe marginea legii salarizării, ci dintr-o direcție aproape complet ignorată de presă. E vorba de Conferința Națională a Agricultorilor, for unde s-au prezentat informații de-a dreptul terifiante ținînd de economia națională și, în mare măsură, de viitorul care ne așteaptă dacă nu se iau măsuri neîntîrziate.

Am aflat astfel, din puținele relatări ale presei despre manifestare, că România a ajuns campioana europeană a pomenilor electorale, cunoscute sub numele de ajutoare sociale: 10 miliarde de euro anual, la o populație sub 20 de milioane și un PIB de 160 de miliarde.
Spre comparație, colosul german plătește doar 8 miliarde de euro sub formă de ajutoare, la o populație de 80 de milioane și un PIB de peste 4000 de miliarde de euro(!!).

Consecința?

„Cel mai bine plătit este statul degeaba“, după cum s-a exprimat la conferință preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
„Nu ştiu a cui a fost mintea când a decis să închidă şcolile profesionale sau liceele agricole şi astfel am ajuns acum să nu mai găsim forţă de muncă în agricultură. Am vrea noi să lucrăm, am vrea noi să ne dezvoltăm, dar nu mai găseşti un om care să vină să dea cu o mătură prin fermă” a mai spus el.

Baciu a înfierat și mecanismul acestor ajutoare, denunțînd faptul că toţi românii plătesc aceste ajutoare sociale pentru nişte oameni care îşi iau adeverinţe medicale prin care sunt scutiţi să muncească, însă consumă alcool „în mod regulat de trei ori pe zi“.
„Iată ce au făcut mai nou băieţii deştepţi. Li s-a părut că e prea mult să iasă câteva zile la muncă să taie frunze la câini pe marginea şanţului şi mai nou, domnule ministru, poate aude şi premierul, îşi iau scutiri medicale că nu au voie să muncească. (…) Dacă îi dai adeverinţă omului că e bolnav, trebuie să îi prescrii şi o reţetă: consumaţi de trei ori pe zi în mod regulat alcool. Noi râdem, dar noi le plătim băutura la toţi. Nu am înţeles niciodată cum de o bătrânică de 80 de ani, care are o jumătate de hectar şi l-a dat în arendă pentru că nu mai poate ieşi nici până pe prispă şi primeşte 5 milioane de lei, vin finanţele şi zic stopaj la sursă, iei banii, dar acesta este singurul ei venit. Însă ghiolbanului care are 30 de ani şi mă rupe pe mine în două îi dai 20 de milioane pe lună şi mai are şi un copil care se uită cruciş pentru că la băutură nu putea să fie altfel, îi mai dai şi salariul minim pe economie. Şi atunci e normal să te sfideze. Este o sumă foarte mare. Iată ce facem cu banii pe care îi aruncăm pe nemuncă. (…) Nu înseamnă că sunt contra ajutoarelor sociale, dar numai acolo unde este clară situaţia. S-au umplut satele de ei şi singurii care fac plusvaloare sunt cârciumarii” a conchis Baciu în fața celor peste 1000 de participanți din toată țară.

Spusele lui Baciu, plastice ori ba, sunt, în fapt, avertismente care au început să fie tot mai des formulate de mințile lucide ale țării; din păcate, exact cei care ar trebui să conștientizeze mai puternic pericolul și să ia măsuri nu dau semne în această privință.

Partidul care a împins România pe culoarul pomenilor e, se știe, PSD, cu scuza foarte parțială că e un partid de stînga. Te-ai aștepta la o reacție vehementă a dreptei, pe acest fond, dar ia-o de unde nu-i.

Mai sunt cîteva zile pînă la cel mai important eveniment al dreptei, congresul PNL.
O privire de ansamblu asupra bătăliei pentru șefie, cel puțin așa cum e ea reflectată în media din ultimele zile, nu e foarte încurajatoare.

O primă observație: toți cei trei candidați, Ludovic Orban, Cristian Bușoi și Viorel Cataramă, consumă multă energie transmițîndu-și, cu entuziasm, susținerea categorică pentru președintele Iohannis, în 2019.
Desigur, nu e ceva neapărat rău în asta, dar principala preocupare ar fi ce e de făcut cu partidul PÎNĂ în momentul 2019, nu de alta, dar sprijinul unei grupări de 10% în sondaje s-ar putea să nu mai însemne mare lucru.

Să-i luăm și pe rînd, însă:

Marele favorit al momentului, Ludovic Orban provoacă discuții în presă mai mult despre posibilitatea îngrijorătoare de a merge, în toamnă, din scaunul Brătienilor direct la pușcărie, dacă se întîmplă vreun ”accident” la recursul în procesul său. Perspectiva e de luat în seamă, în ciuda verdictului favorabil din prima instanță.

Dincolo de asta, însă, ca și candidat, Orban pare aplecat puțin spre deloc către problemele României, ori măcar ale dreptei, în ansamblu, preferînd mesaje privind poziționarea sa față de PSD sau organizarea defectuoasă a PNL, mai ales în plan decizional. E preocupat, de asemenea, și de combinațiile politice din spatele ușilor închise cu diverse aripi ale PNL, menite să-i aducă victoria la congres. Vorbește de reformarea PNL din temelii, dar în spatele său se ivesc, ca mari sprijinitori, figuri prăfuite precum Bolojan ori gruparea Blaga din fostul PDL, exact partidul care, prin fuziunea din 2014, a făcut din PNL o struțocămilă lamentabilă. În plus, plierea de ultimă oră pe mesajul Coaliției pentru familie creează serioase confuzii: liberal sau conservator?

Cristian Bușoi, favoritul nr.2, pedalează puternic pe tinerețea și energia sa, ca mari atuuri în bătălia politică, precum și pe așa-zisul aer european pe care vrea să-l aducă în partid. Din păcate, cum am punctat deja, nu cu mesajul european are PNL probleme, ci, mai degrabă, cu cel pentru cetățeni. Cînt atinge, timid, problematici concrete, Bușoi se limitează la lozinci (”PNL trebuie să devină partenerul mediului de afaceri românesc”), neavansînd și soluții. În rest, el vorbește despre scoruri electorale, despre păstrarea unității partidului și, mai ales, despre principalul său obiectiv, anume schimbarea imaginii PNL. Am spune, sarcastic, că ar trebui să-l preocupe schimbarea profundă a PNL, nu doar a imaginii; dincolo de asta, însă, e clar că și mesajele lui Bușoi sunt orientate aproape exclusiv către membrii PNL și nu către electoratul dreptei, în ansamblu.

Pe termen scurt, poate părea o strategie cîștigătoare, mai ales că miza e victoria la congres.
Pe termen mediu și lung, se prefigurează, însă, o problemă pentru partid, în sensul unui potențial lider prea puțin înclinat să vadă lucrurile nu pe bucăți, ci în ansamblul lor. La urma-urmei, dacă un lider nu se prezintă nici la congres cu bagajul său de viziuni și idei, atunci cînd să o facă? În campanie s-ar putea să fie cam tîrziu pentru partid să repare eventualele ”hibe”. Un lider politic privește spre partid, un bărbat de stat, însă, privește spre țară.

În fine, outsiderul Viorel Cataramă pare singurul care face notă discordantă și e preocupat mai mult de mesaje pentru întregul segment electoral al dreptei. Platforma sa e cea mai radicală, are măsuri tăioase, dar cărora e greu să le contești apartenența la ideile dreptei. Îl ajută și faptul că, spre deosebire de contracandidații săi, e singurul ne-bugetar și rezistă de aproape trei decenii, la vîrf, în domeniul privat.
Cataramă se poziționează ferm împotriva pomenilor electorale, cere un mediu concurențial onest, o decuplare a statului din mai toate domeniile și, mai ales, se pronunță pentru stimularea muncii, conștient de situația descrisă și la conferința agricultorilor.
Afaceristul merită apreciat pentru deschiderea și curajul său în a spune lucruri pe alocuri nu tocmai populare și de care adversarii săi se feresc ca dracul de tămîie.
Din păcate, în ultimele zile chiar și Cataramă a căzut oarecum în plasa declarațiilor contracandidaților ținînd strict de jocurile de partid, vorbind și el despre susținerea lui Iohannis în 2019 ori despre posibila scindare a PNL.

Adevărata sa problemă e, însă, faptul că Orban și Bușoi fac eforturi de a-i bara candidatura însăși, încercînd să influențeze cele 10 filiale tentate să-i asigure sprijinul minim obligatoriu la congres.
Dacă vor reuși sau nu e încă neclar, sigur e că Viorel Cataramă ar avea de cîștigat dacă ar rămîne în memoria electoratului dreptei, chiar în varianta unui eșec, drept un liberal cinstit, care a avut tăria să spună lucrurilor pe nume. În consecință, în cele nici trei săptămîni rămase, ar trebui să ”țină” de mesajele inițiale și să nu se lase sedus de politicianism.

Una peste alta, însă, la cum se prezintă situația, șansele ca PNL să vireze spre o reformă reală, de profunzime, după congres sunt, în opinia noastră, mai mult decît subțiri.
Aici să se ascundă și explicația pentru dezinteresul oarecum surprinzător manifestat de Klaus Iohannis față de evoluțiile din PNL?
Dar, despre asta, vom mai avea ocazia să discutăm. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *