Pe 23 noiembrie 2022, la conferința de presă susținută cu prilejul vizitei în Letonia, Klaus Iohannis a surprins pe mulți avansînd, întîia oară după 29 august 2022, cînd s-a iscat Isteria numită România e ca și intrată în Schengen, posibilitatea ca pe 8 decembrie 2022, la Consiliul JAI, țara noastră să nu primească un vot pozitiv:

„Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca un fel de termen final, ceea ce nu este. 8 decembrie este prima posibilitate cînd această chestiune poate fi discutată și interesul meu, al nostru, este ca atunci cînd se votează, să avem un vot clar pentru accesul României la Schengen. Nu este util pentru absolut nimeni să forțăm un vot care poate nu este cel așteptat, asta apropo de data de 8 decembrie. (…) Însă vreau să fiu foarte clar. Dacă, din varii motive, nu vom reuși pînă pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sînt foarte clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amînată, cu o lună sau cu două luni, pînă cînd toate întrebările primesc răspunsuri clare și corecte și toată lumea va fi convinsă că noi nu numai că nu sîntem o vulnerabilitate, am fi un real cîștig pentru spațiul Schengen.” scrie Ion Cristoiu într-o analiză publicată azi pe siteul Cristoiublog.ro.

Cercetată cu atenție, Declarația dezvăluie strategia României după premiera întruchipată de opunerea publică a Austriei, exprimată oficial în declarația ministrului de Interne al Austriei la postul public de radio, pe 18 noiembrie 2022, ora 12,20.

Deși, așa cum am dovedit în mai multe jurnale video, momentul mediatic din 18 noiembrie 2022 dezvăluie o regie bine pusă la punct, prin care ministrul transmite României și Bulgariei un mesaj puternic, timp de mai multe zile nimeni din Coaliția de la Putere n-a sărit în sus. Nimeni de la MAE n-a intrat în alertă. Confirmarea mesajului de către Cancelar în timpul vizitei în Croația ( pe 23 noiembrie 2022) arăta clar, fără echivoc, că printr-o manevră dibace, locul Olandei la opunere l-a luat Austria. Mesajul trebuia luat în serios cu atît mai mult cu cît el semnala o deosebit de periculoasă schimbare de motiv. Olanda invoca statul de drept din România. Prin ridicarea MCV motivul a fost pus la îndoială. Austria nu numai că șoca (pînă atunci nu dăduse semne publice de opunere, precum Olanda și Suedia), dar mai mult motiva prin pericolul migrației ilegale care, vezi Doamne!, ar fi sporit prin admiterea României și Bulgariei. La vremea respectivă, am fost convins că Austria practica un șantaj subtil. Voia ceva în schimbul votului. Impresia mi-a fost mult întărită de tăcerea incredibilă a Autorităților de la București și, evident, a presei de partid și de stat după Lovitura de teatru din 18 noiembrie 2022. Cînd am întrebat uluit, de ce nu reacționează nimeni, deoarece declarația ministrului de Interne da peste cap toate calculele României, mi s-a răspuns că nu trebuie să facem tărăboi deoarece totul se va rezolva prin negocieri discrete.

Luni, 21 noiembrie 2022, a fost primită la Palatul Cotroceni o delegație OMV. Comunicatul final dezvăluie o serie de concesii făcute companiei în numele României de către Klaus Iohannis. OMV e o companie particulară. Cum de a fost primită delegația de către șeful statului, constituțional fără prerogative în domeniul investițiilor străine din România? Deși în Comunicatul final nu s-a zis o vorbă despre admiterea în Schengen (și se putea spune ceva în genul OMV e pentru admiterea României, ar fi și în interesul companiei), totuși gestul neobișnuit al președintelui de a discuta cu o companie austriacă investițiile acesteia în România a întărit bănuiala că opunerea a Austriei ținea de o negustorie și s-a crezut că, prin facilitățile acordate de România prin Klaus Iohannis, negustoria a avut loc. Austria va renunța la opunerea sa. Pe 23 noiembrie 2022, România dă semne c-a luat notă de mesajul Austriei. Lucian Bode, ministrul de Interne, merge la Viena pentru a se întîlni cu omologul austriac. Potrivit propriilor postări pe facebook, vizita a fost un succes. Ministrul nostru ar fi prezentat date care contrazic teza austriacă despre rolul României în Ruta migrațională. După ce i-a arătat datele – susține Lucian Bode – ministrul austriac s-a convins că avem dreptate și a susținut că declarațiile sale nu vizează România. Firește că declarațiile austriece nu vizau direct România. Ele evidențiau nemulțumirea Austriei față de extinderea Spațiului Schengen într-un moment cînd pînă și frontierele existente se dovediseră neputincioase în a bloca fluxul migraționist. Ceea ce însemna în fapt opunerea la extinderea Schengen pe 8 decembrie 2022.

Cu toate acestea, Klaus Iohannis avansează în Letonia, întîia oară, posibilitatea ca România să nu fie admisă la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. De regulă, dacă înainte de ședință nu se întrunește consensul, țara doritoare cere ca admiterea să nu fie pusă pe agenda ședinței. La Marius Tucă Show din 9 decembrie 2022, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, unul dintre cei mai competenți diplomați ai noștri, a explicat de ce o țară doritoare, văzînd că nu e consens, cere ca solicitarea ei să nu fie pusă pe agenda ședinței. Dacă nu e pusă solicitarea, e ca și cum țara respectivă n-ar fi participat la un concurs. Dacă n-ai participat nu se poate spune c-ai pierdut. Și astfel, la Consiliul următor (în cazul de față, cel din martie 2022), poți cere punerea pe agendă. Dacă ședința anterioară a respins cererea, e greu de presupus că după cîteva luni țara respectivă va avea argumente ca să mai concureze o dată. Prin aceasta se explică declarația lui Klaus Iohannis că 8 decembrie 2022 nu e o stație terminus. Prin nepunerea pe ordinea de zi, România putea cere un vot la ședința următoare, sperînd ca între timp rezistența Austriei va fi învinsă.

Pe 24 noiembrie 2022, a doua zi, la conferința de presă din Lituania, președintele își schimbă radical poziția. Arătîndu-se acum, după o noapte și după deplasarea într-o altă țară, optimist, Klaus Iohannis anunță o schimbare radicală de strategie:

„Sîntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”.

Schimbarea rămîne un mister. L-a convins Lucian Bode că Austria va renunțat? A sunat la Stăpînii săi din Franța și Germania care l-au asigurat că vor convinge Austria?
Pînă la deschiderea gurilor și arhivelor nu ne putem pronunța. Urmează o perioadă stranie. Cu excepția unei noi vizite a lui Lucian Bode la Viena (pe 6 decembrie 2022), nimic în plan diplomatic nu se întîmplă. Era clar că Austria nu putea fi convinsă de cifrele prezentate de Lucian Bode. Dacă se putea face ceva, se putea doar prin acțiuni la nivel de președinte, de premier și de ministru de Externe. Nici unul nu ne-a convins c-ar fi întreprins ceva. În zilele de 2 și 3 decembrie 2022 a avut loc reuniunea PPE de la Atena. S-a lansat zvonul că Klaus Iohannis va avea o întîlnire cu cancelarul, șef al unui partid membru PPE. Nici acum nu se știe dacă cei doi s-au întîlnit. Sigur e că vineri, 25 noiembrie 2022, la ora 21, în toiul întîlnirii, ministrul de Interne al Austriei a declarat la o emisiune Tv că Austria își va folosi dreptul de veto.

A venit Forumul UE – Balcanii de Vest de la Tirana din 6 decembrie 2022.
Nici în acest caz nu știm dacă Klaus Iohannis s-a întîlnit cu Cancelarul.
Nu știm, de asemenea, dacă Klaus Iohannis a discutat chestiunea Austriei cu vreun lider european, inclusiv cu președintele Comisiei UE. Secretomania de tip securistic și-a spus cuvîntul. Dacă a discutat, fie și telefonic, era normal să-i informeze pe români.
Culmea e că nici Bogdan Aurescu nu se agită.

Chestiunea depășea nivelul lui Lucian Bode, deoarece era o chestiune de decizie politică a Austriei.
Ar fi fost de așteptat ca măcar ambasadorul nostru la Viena să se agite.
N-a făcut-o.

Între timp, Cancelarul austriac merge mai departe cu anunțul privind veto-ul Vienei.
Mai mult pe 2 decembrie 2022, Guvernul Olandez anunță că e de acord cu admiterea României, dar nu și cu cea a Bulgariei.
Dat fiind că România era cuplată cu Bulgaria (pe Dunăre nu avem condiții de frontieră Schengen) decizia Olandei înseamnă un vot și împotriva României.
Era limpede că România nu mai avea nici o șansă.
Admițând că Austria era convinsă să voteze pentru România, Olanda vota împotriva Bulgariei și prin asta și împotriva noastră.

Ar fi fost de așteptat ca, în spiritul celor spuse de Klaus Iohannis în 23 noiembrie 2022, România să ceară ca admiterea să nu se pună pe agenda Consiliului JAI.
Pe 7 decembrie 2022, cu o zi înainte de Ședință, Nicolae Ciucă anunță că România va merge la vot. Citită cu atenție declarația dezvăluie un amănunt. În nici un moment premierul nu-și exprimă speranța că la vot s-ar putea schimba poziția Austriei:

„Și ceilalți parteneri europeni și instituții europene – Parlamentul European, Comisia Europeană și celelalte statele membre – împărtășesc pe deplin această evaluare și au evocat-o, la rîndul lor, în discuțiile din ultimele zile cu Cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi ministrul austriac de interne, Gerhard Karner.

Un lucru este cert – sîntem hotărîți să mergem pînă la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mîine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua.

Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mîine ale miniștrilor de interne de la Consiliul JAI atunci cînd vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio întîrziere sau tergiversare, o Decizie pentru România. (…)

Dincolo de situația concretă a României și de o credibilitate a procesului: nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii în ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o în nenumărate rînduri că este pregătit, existînd o confirmare clară în acest sens.”

Din cîte se vede premierul anunță decizia sigur fiind că România ca pica la vot.
De ce o face atunci?
Ne răspunde Lucian Bode:

„Acum, astăzi, aici, România va solicita un singur lucru: respect, pentru că România, respectată în Uniunea Europeană, este suma respectului cîștigat de fiecare român din partea Uniunii Europene. Cetățenii români își doresc să trăiască, să se dezvolte într-un spațiu prosper, într-un spațiu sigur și de aceea astăzi mandatul meu este unul foarte clar și simplu. În același timp, voi solicita dezbatere și vot pentru aderarea României la Spațiul Schengen.”

Ce rezultă de aici?
Că România a cerut votul știind sigur că nu-l va obține.

De ce?
După opinia mea, chiar din clipa cînd Austria a intrat în joc, Klaus Iohannis a fost convins că România nu va fi admisă.

Să-și fi dat seama că Austria nu va putea fi convinsă nici măcar de Dumnezeu?
Sau și-a dat seama că România a fost trasă pe sfoară?

I s-a fluturat de către Marile Puteri făgăduiala că va fi admisă împreună cu Croația.
De fapt, doar Croația urma să intre.
România și Bulgaria au fost invocate doar pentru că bătea la ochi dacă era doar Croația.

Ipoteza că așa a fost e susținută de următoarele:

1) Jocul subtil practicat de Olanda. Nu s-a opus României, ci Bulgariei. România era cuplată cu Bulgaria. A vota împotriva Bulgariei însemna votarea împotriva României. Dacă Austria ar fi cedat la vot, România n-ar fi fost admisă. Rezoluția Parlamentului European se referă la admiterea ambelor țări.
2) După anunțul Austriei din 18 noiembrie 2022, nici un lider european n-a intervenit împotriva Austriei. Comisia Europeană nu s-a sfiit să critice public Ungaria și Polonia. De ce n-a făcut-o în cazul Austriei?

De ce n-a fost atacată Austria după votul din 8 decembrie 2022?
Știind că nu vom fi admiși în vecii vecilor, Klaus Iohannis și-a dat seama de dezastru.

Pentru Cedarea Ardealului de Nord, Carol al II-lea a abdicat. Ca și Carol al II-lea, Klaus Iohannis a fost singurul responsabil, din 2014 încoace, de politica externă. Klaus Iohannis e cel care a întreținut iluzia că admiterea în Schengen e ca și făcută.

Pentru a contracara dezastrul provocat de tema Răspunderilor pentru eșec s-a pus la cale ceea ce aș numi Diversiunea de Cavernă:
Șo pe Austria!

Un prim pas l-a constituit decizia de a merge la vot. Nu pentru că România mai avea vreo șansă, ci pentru a putea declanșa în țară Campania Șo pe Austria!
În cercurile conducătoare, din sursele mele, știu că s-a dorit din start a se arăta că Austria e singura care se opune.

Un al doilea pas l-a constituit confecționarea narațiunii manipulatorii prin cele două trusturi de presă de partid și de stat – Digi 24 și Antena 3:
Toată Europa a vrut să intrăm în Schengen, numai Austria, ticăloasa! s-a opus, pentru că Austria e pionul lui Putin în UE.

Așa a apărut fake newsul cu Germania care a urecheat Austria chiar în timpul ședinței.
Așa a apărut fake newsul cu poziția de bărbat dacic a lui Lucian Bode.
Așa a apărut fake newsul că doar Austria a votat împotrivă, în realitate și Olanda a votat la fel.
Așa a apărut campania dusă de televiziunile de partid și de stat, cu textul fabricat în laboratoarele Puterii și livrat redacțiilor:
Austria dansează cum îi cîntă Putin.

Telenovela cu România iubită de Marile Puteri e un fals.
Dacă ar fi fost așa, nu intra nici Croația.
Era cel mai bun argument că nu se pune acum problema extinderii Schengen.

Croația a fost votată cu aplauze, inclusiv de Austria.
Dacă România ar fi fost iubită de Marile Puteri, Austria ar fi fost atacată de toți liderii politici.

Klaus Iohannis știe că în spatele Austriei, ca și în cel al Olandei de pînă nu demult sînt Marile Puteri Europene.
Nu-și poate permite să dezvăluie asta românilor.
Puterea sa depinde de identificarea drept președinte iubit de Marile Puteri.

Un al treilea pas l-a constituit crearea incredibilei campanii de ură împotriva companiilor austriece.
O campanie lansată public de Rareș Bogdan, prim vicepreședinte al PNL, și întreținută în secret de Sistem, prin intermediul presei de partid și de stat.

Despre nocivitatea acestei campanii absurde am vorbit în jurnalul meu video. E o campanie care ne coboară pe noi, românii, la nivelul omului din caverne. Fie și pentru că face vinovate niște companii de ceea ce a făcut politicul de la Viena.

E vreo legătură între OMV, BCR, alte firme austriece și politica dusă de Guvernul de la Viena?
Această campanie nu doar populistă, dar și primitivă are ca vîrf de lance AUR.
În chip surprinzător presa care se pretinde proeuropeană a tăcut sau a salutat acțiunile AUR de blocare a benzinăriilor OMV.
Pentru ca totul să fie și mai grav, Realitatea Tv a lansat o campanie de naționalizare a OMV.

Cine-și dorește naționalizarea OMV?
Liderii PNL și PSD, care vor avea astfel noi posturi grase pentru a-și pune neamurile.

În chip primejdios, Digi 24 și Antena 3 fac să se perinde prin studiouri persoane cunoscute pentru naționalismul lor primitiv.
Un fel de imitații de prost gust ale Danielei Șoșoacă, fără pitorescul senatoarei, ca orice imitație.
Diversiunea e menită să abată atenția de la cerința națională ca măcar un cap să cadă pentru Dezastrul Schengen.

În același timp, Diversiunea abate atenția de la nevoia națională de a reseta politica noastră externă, astfel încît România să nu mai fie Proasta Europei.
Și astfel locul unei dezbateri serioase, profunde despre concluziile trase din Dezastru, a fost luat de o manifestare a naționalismului românesc demagogic, a naționalismului de tip CV Tudor, care compromite o dată în plus naționalismul autentic, modern, lucid.