CURS VALUTAR

Cum a ajuns Sibiul lui Iohannis noul Scornicesti

15 comentarii / 6511 vizualizări / 6 mai 2019

Nu am reușit să ne dăm seama, oricît ne-am străduit, în ultimii cinci ani, dacă președintele Klaus Iohannis are cu adevărat vreun proiect politic important, de la înălțimea funcției sale în stat. În 2014 ne vorbea ceva despre doua mandate prezidențiale, despre două mandate guvernamentale pentru PNL ori despre ”România educată”. Pînă acum, nu stă prea bine cu niciunul dintre ele.

De la o vreme, sunt semne că președintele are, totuși, un proiect ambițios, dar nu tocmai public: acela de a muta Capitala în Ardeal, mai precis la Sibiu. Un proiect pe care speră să-l desăvîrșească într-un prezumtiv al doilea mandat. Nu există vorbe pe acest subiect, dar se văd tot mai multe fapte.
Spre exemplu, ar fi o întrebare bună cine și cum a decis, în afară de președinte, că Sibiul ar fi locul ideal pentru desfășurarea importantului Summit european din 9 mai. Nu e vorba că acest oraș transilvan nu e unul foarte frumos și cu oameni de ispravă, doar că e unul care, obiectiv vorbind, nu prea poate face față la evenimente de asemenea anvergură.

Deja, veștile care vin de acolo sunt spectaculoase: capacitatea de cazare a orașului a fost mult depășită, astfel că o bună parte dintre cei peste 400 de înalți oaspeți străini și suitele lor – plus că doar ziariști și traducători sunt peste o mie – s-au văzut nevoiți să se cazeze în casele unor particulari, care au fixat prețuri uriașe, ori chiar în alte orașe apropiate, urmînd să facă naveta pe durata evenimentului. Încă din luna martie, însuși primarul Sibiului, dna.Astrid Fodor, recunoștea public că orașul nu face față unei asemenea provocări și anunța că s-au ocupat toate locurile din hoteluri și pensiuni din întreg județul. Pentru serviciile de catering, spre exemplu, s-a decis utilizarea clădirii liceului Bruckenthal, iar Summitul PPE, care are loc în aceeași zi, se va desfășura la muzeul Astra. Va avea loc, totodată, și un Birou Executiv a PNL, cu participarea președintelui. Cîteva piețe ale orașului vor găzdui manifestări cultural-artistice dedicate evenimentelor. Ce s-ar întîmpla dacă ploaia care a paralizat Sibiul zilele trecute s-ar repeta pe 9 mai? Se pot găsi rute alternative pentru înalții oaspeți ori se amînă evenimentul?
Din cauza summitului, bunăoară, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Sibiu a trebuit să amîne sărbătorirea Zilei Tineretului de pe 2 pe 12 mai, o situație unică și ridicolă, totodată.
În plus, toate unităţile de învăţământ din municipiul Sibiu vor fi închise timp de o săptămână, în perioada 6 – 10 mai.

Se naște întrebarea: de ce au fost înghesuite toate aceste evenimente, care ar fi pus la grea încercare chiar și un oraș de talia Bucureștiului, într-un oraș de provincie care abia își face loc în topul primelor 15, ca mărime, din țară? Și cine a a decis asta?
Răspunsul e simplu: decizia a aparținut exclusiv președintelui Iohannis, care a dorit, în special, ca importanta reuniune europeană să se desfășoare fix în clădirea de unde el a condus urbea ca primar.
Un mod interesant de a se auto-înnobila.
Și e tot mai clar nu doar că se repetă sindromul Scornicești, ambiția fostului dictator de a face din orașul său natal o mare urbe, dar pare că președintele Iohannis are planuri chiar mai mari de atît.
În mandatul său de președinte, Sibiul a devenit un oraș extrem de privilegiat. Desemnat inclusiv capitală gastronomică a Europei în 2019, lucru salutat solemn și oficial de către șeful statului, numele Sibiului se regăsește în zeci și sute de luări de poziție ale președintelui, regăsite pe siteul administrației prezidențiale. Desigur, apare și pe lista puținelor evenimente derulate sub patronajul președinției, precum Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, Festivalul de Film ASTRA Sibiu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu șamd.

Ai sentimentul că Iohannis face tot posibilul să-și aducă orașul în discuție indiferent de conjunctură, dovadă că a vorbit despre el inclusiv la dezbaterea ”Un viitor smart pentru Ploiești”.
A pomenit Sibiul, spre exemplu, la Festivalul Digital de la Tallin, la o întîlnire cu membrii comunității românești din Philadelphia, la cea de-a 170-a aniversare a învățământului militar românesc, la festivitatea de deschidere a Galei Profesorului Bologna, la dezbaterea „Președintele României în dialog cu agricultorii”, la dezbaterea „Managementul reducerii riscurilor la dezastre”, la dezbaterea „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021”, la întîlnirile cu Prințul Charles, la dezbaterea „Dialog pentru România. Primăvara politică a societății civile”, la deschiderea anului școlar din București, la Conferința de Securitate de la München și exemplele pot continua la nesfîrșit.

Aproape că nu există luare de poziție a președintelui în care să nu-și pomenească orașul de suflet, în special la întrevederile cu înalți oficiali străini. Persoane și instituții din Sibiu își fac loc, des, în decretele de decorare semnate de președinte.

Demn de remarcat că, deși tare scump la vedere, în general, președintele își face des timp pentru diverse evenimente care se derulează la Sibiu, ori le salută în mesaje publice. Tot la Sibiu, în mod straniu, locuiește și activează Prima Doamnă, iar șeful statului, oricum, stă minim trei zile pe săptămînă acolo, și el.

Președintele Iohannis nu a participat la inaugurarea scutului de la Deveselu, a Catedralei Neamului ori a fabricii de elicoptere militare de la Ghimbav, unde a venit președintele Franței, nu a participat la şedinţa solemnă cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și la multe alte evenimente de calibru. În schimb a participat la lansarea oficială a programului „Sibiu, Regiune Gastronomică Europeană 2019”.

Aproape de fiecare dată cînd vorbește despre Sibiu – și o face cvasi-permanent – președintele nu uită să pomenească și despre relațiile cu Germania, Austria și Luxemburgul, amintind aproape cu nostalgie de vremurile cînd Marele Ducat al Luxemburgului chiar era mare, înglobînd bucăți din Belgia, Germania ori Franța. Și nu uită nici să pomenească faptul că sașii sunt urmașii vechilor luxemburghezi.
Demn de amintit, în treacăt: pe cînd era la debutul funcției de primar, Iohannis a creat o echipă de fotbal, F.C.Sibiu, sponsorizată din banii primăriei, dar care a sucombat destul de repede. În mai multe declarații publice, edilul declara că a fost o greșeală, că banii publici nu pot susține o echipă și că așteaptă vremuri mai bune pentru a relua demersul, cu bani privați, de astă dată. Vremurile mai bune au venit aproape imediat după ce a devenit președinte: la Sibiu a renăscut în 2015 o echipă de fotbal, numai că de astă dată se numește F.C.Hermannstadt, numele german al Sibiului. A promovat rapid în liga întîi, iar în aceste zile susține primele sale meciuri pe stadionul proaspăt renovat din Sibiu. Echipa cu nume german e susținută în proporție de 50% din banii primăriei și ai consiliului local Sibiu. Banii publici au redevenit, brusc, buni pentru fotbal. Numele de F.C.Olt vă mai spune ceva?

Revenind, o explicație a omniprezenței Sibiului în discursurile sale e și aceea că Iohannis nu prea are ce invoca prin prisma activității sale prezidențiale și atunci umple golul cu amintiri și realizări din perioada cînd era primar.
Cu mare accent pe statutul de capitală culturală deținut de Sibiu în 2007, alături de Luxemburg.
Un statut acordat în perioada 2003-2004 cu largul concurs al premierului luxemburghez de atunci, dl.Jean Claude Juncker, actual președinte al C.E.

Merită relatat un eveniment extrem de ciudat din acea perioadă și care astăzi aruncă lucrurile într-o lumină încă mai specială.
În ziua de 25 aprilie 2005, în abația Neumünsterdin, din Luxembrug – un cadru solemn, aproape sacral – a avut loc semnarea Tratatului de aderare a României și Bulgariei începînd cu 1 ianuarie 2007, probabil cel mai important document semnat în ultimii 15 ani. Luxemburg fusese ales gazdă pentru că deținea în acel moment președinția UE.
Erau prezenți, din partea României, președintele Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu, în calitate de premier, ministrul afacerilor externe Mihai Răzvan Ungureanu și negociatorul șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban.

Atît doar că mai era prezent cineva din România acolo, în mod straniu, fără a face parte din delegația noastră și fără a fi fost invitat de cineva din țara noastră.

Klaus Iohannis, primar al Sibiului.

Domnia sa fusese invitat de către Guy Dockendorf, director în ministerul Culturii din Luxemburg, fără a fi clar pentru ce merite. În prima sa carte, mulți ani mai tîrziu, Iohannis se arăta revoltat că nimeni dintre autoritățile statului român nu-l invitase acolo. În calitate de ce, ne-am întreba? Sibiul avea să fie capitală culturală abia doi ani mai tîrziu, desemnarea sa nu era un merit personal al edilului și oricum, asta nu avea legătură cu integrarea României în UE.

Desigur, azi, președintele nu catadicsește să invite prim-ministrul țării sale la Summitul european de la Sibiu, dar asta i se pare firesc, probabil.

Faptul că Iohannis a fost adus de luxemburghezi la semnarea Tratatului de aderare, cu acordul cert al premierului Juncker, poate avea unele semnificații, în opinia noastră.
Cum ar fi aceea că Iohannis pare să fi fost pregătit din timp de către anumite entități politice interne și externe pentru un rol major pe care să-l joace mai tîrziu.

Ultima sa carte, lansată zilele trecute, pe care am răsfoit-o în treacăt, nu este altceva decît o declarație de dragoste absolut necondiționată față de UE și de ai săi lideri actuali, cărora nu li se găsește nici cea mai măruntă pată. Am spune că, prin ea, președintele îndeamnă românii să se supună total cerințelor acestor lideri vremelnici dacă nu am avea mari rezerve vizavi de faptul că volumul ar fi fost scris pentru cetățenii din țara noastră.

Dincolo de asta, atitudinea președintelui față de Sibiu creează, în opinia noastră, o situație nedorită; Iohannis nu poate sau nu vrea să-și intre în rolul de președinte al tuturor românilor și lasă permanent impresia că e dedicat strict proiectelor personale ori ale apropiaților săi.
Iar orașul pe care l-a păstorit capătă, din ce trece timpul, o importanță tot mai mare, în mod artficial și în dauna unor orașe cel puțin la fel de importante pentru România. De ce Summit european la Sibiu și nu la Brașov, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea ori Iași? De ce se ține morțiș să se lege strîns numele Sibiului de sintagma ”capitală europeană”, inclusiv a gastronomiei?
Desigur, tot administrația prezidențială a stabilit că Sibiul, oraș cu 2-3% catolici, nu poate fi ocolit nici de vizita Sanctității Sale, Papa Francis, care va fi acolo pe 2 iunie. Tot așa cum a fost dus la Sibiu și președintele Germaniei, Joachim Gauck, cînd ne-a vizitat țara acum trei ani, și mulți alți oficiali străini grei.

De ce președintele României dirijează atît de multe activități majore către respectivul oraș, provocînd un dezechilibru de proporții prin crearea impresiei că numai Sibiul se poate achita onorabil de asemenea sarcini? De ce discriminează sever atîtea orașe importante ale țării?

Una peste alta, ce gînduri de viitor are președintele Klaus Iohannis cu orașul Sibiu, mai ales din perspectiva unui al doilea mandat?
Capitală a României? Centru al afacerilor transilvane? Punct de comandă al intereselor germanice în România, în condițiile în care Germania, Austria și Luxemburg se numără între primii șapte investitori străini în România? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

15 Comentarii

  1. Johannis, un baron local care nu se deosebește ca gândire și comportament de Oprișan sau Falca.

  2. Ăla era Marele Ducat al Vestului sau La Grande Bourgogne, din câte mi-amintesc eu. Luxemburgul era și el un ducățel printre multe altele. În fine. Deci ăsta-i noul Saakașvili, the tie-eater? Vai de politica lor de cadre. O să-l pună pe-ăsta să trateze cu Xi sau cu Putin?

  3. Intrebarea corecta este urmatoarea: oare de ce Oradea, Cluj, Sibiu, Brasov, Timisoara, chiar si Arad sau Tg Mures, arata (aproape) ca orasele europene, in timp ce Craiova, Iasi, Constanta, Bacau, Galati nu mai vorbim de Slatina, Pitesti, Vaslui ori Focsani, arata cum arata?

    • Asa spun unii cand urca pe Valea Oltului si ajung la Sibiu, „am ajuns in Occident”.
      Curat, bine organizat,investitii la greu, infrastructura de apa canal schimbata in totalitate cu mult timp in urma ,infrastructura rutiera pusa la punct, aeroport international cu sapte companii aeriene de prima linie care activeaza de prin 2004 pe extern ,prima centura ocolitoare din Ro ,primele piste de biciclete din Ro ,etc plus un minunat oras turistic care se respecta si in care te simti excelent.
      De cand aveti aeroport international la Craiova? Abia din 2015 si momentan cu un singur operator pe extern WizzAir.

      • Occident curat, gen Barbet-Rochechouart, dar tot Occident se cheamă că e.

    • Întrebarea care se pune ar fi dacă am văzut Oradea, Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara, Arad Tg. Mureș, Craiova, Iași, Constanța, Bacău, Galați, Slatina, Pitești, Vaslui, Focșani pentru a le putea compara în halul de securist prost ce sunt?

  4. Franklin, nu amesteca orase de sorginte germana sau austro-ungara cu unele care au cu totul alt istoric!Poate nu ai circulat prin tara in ultimul timp, fiindca ai fi aflat ca Iasiul sau Craiova nu sunt cu nimic mai prejos decat Sibiul!Aradul e destul de neingrijit iar Oradea, intr-adevar, arata foarte bine fiindca are un primar destoinic!A propos de Iohannis, ar fi avut aceleasi „realizari marete” daca ar fi fost primar la Vaslui si nu la Sibiu?!Intreb si eu…

    • @Stefan, da-i pace individuui, e un „transilvanist” de doua parale, cu nostalgia biciului austro-ungar plesnind pe fesele proprii

      • Daca as fi fost in transilvanist, n-as mai fi pus aceasta intrebare, deoarece as fi fost convins (in mod eronat!!) ca stiu si raspunsul. Nu sunt transilvanist. Ma intrebam cu amaraciune. Umblu prin tara, de altminteri. Cat despre Craiova, centura Craiovei e minunata, ne permite sa ne vedem linistiti de drum.

        • Atunci or fi pe centura Craiovei Palatul Jean Mihail, clădirea primăriei și prefecturii, Casa Băniei, Madona Dudu, muzeul Olteniei, catedrala Mitropoliei și ce-o mai fi pe-acolo.

  5. Sintagma “Prima Doamnă” e o tâmpenie. La fel și “Șeful Statului”. Nu există așa ceva. Este un funcționar public, de rang înalt, ales prin vot pe o perioadă limitată de timp.
    Acum a mai apărut altă prostie. “Casa Regală”. Pe toată perioada regalitații în România, cca 80 de ani, nu a existat așa ceva. E o invenție, după moartea regelui Mihai, pentru a o legitima cumva pe Margareta.

  6. ….si Turul Ciclist al Romaniei a ramas la stadiul de Turul Sibiului, probabil intru cinstirea turului marelui sas…Provincialismul asta ridicol s-ar explica prin trecutul predecembrist al individului, trecut pe care nu-l investigheaza nimeni. O sa aflam, ca in cazul Lazar, ca si asta a fost un tucalar nicusorit, un invartit ca multi dintre sasii de atunci, care-si augmentau veniturile comuniste prin marfurile de contrabanda de la rudele vandute (?!) de Ceausescu….bineinteles ca o sa aflam asta cand isi va termina mandatul sau mandatele, in functie de interesele celor ce ni l-au proptit in varful piramidei de rahat care mimeaza administrarea tarisoarei…Iohanis e marunt, marunt (in afara de inaltimea fizica, chestie, se pare, foarte importanta pentru stima de sine…), un manelist, cocalar politic, un urechist administrator si un profitor submoral, chiar in afara cadrului mondial, unde, macar se pastreaza un glantz de educatie si traditie si un admirator al batranului Ceausescu, cum se dovedeste pe zi ce trece prin dispretul nesimtit pe care-l afiseaza fata de poporul asta… Nu cred ca ni-l meritam, poporul asta, asa degenerat si derutat chiar merita mai mult, doar ca suntem sub ocupatie, unde, ca de obicei, turnatorii si colaborationistii isi fac propria scara de valori…
    P.S. In legatura cu occidentalismul transilvan, stiu si eu ce sa zic…sunt cam subiectiv, de cate ori am venit in tara, cu drag si dor, cel putin o data pe an am fost in orasele din vest si am fost mai mult decat dezamagit, chiar scarbit pe alocuri – pe langa fatuiala moderna, de tip gresie peste tot, rufarie neschimbata la hoteluri de lux, jeg pe unde nu vede soacra si multa fatarie proasta si lene a personalului, de am ajuns sa prefer avionul si sa ocolesc Ardealul, ca-mi era rusine fata de membri neromani ai familiei, prea laudasem locurile alea…

  7. […] acest summit și rezultatul se vede”, a declarat, mulțumit, Iohannis. Într-un articol pentru inpolitcs.ro, ziaristul Bogdan Tiberiu Iacob scrie „cum a ajuns Sibiul lui Iohannis noul Scornicești”și cum, […]

  8. Sigur ca are 1 Proiect! Ghinionul celor care nu l-au votat…Proiectul sau este simplu: Daca imi este bine si cald mie si celor ai mei, atunci si celor pe care i-am dus in eroare MUSS Sehr GUT …Deep State a ales un om exponential pt ce vor sa faca din Romania…bland si bun si recunoscator celor care l-au uns unsere praesident, dur si nemilos cu cei care nu il doresc si nici nu il voteaza…Simplu!

  9. […] Scriam deunăzi că alegerea Sibiului drept gazdă a summitului european din 9 mai – și a multor altor acțiuni – e parte a unui proiect neoficial al președintelui Klaus Iohannis de a face din urbea transilvană propriul său Scornicești. Parcă dorind să contreze această teză, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a făcut ieri o declarație, una stupefiantă prin care, efectiv, scuipă românii în obraz. […]

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *