CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Cum ne iau guvernanții de proști: OUG-urile austerității sunt neconstituționale

6 comentarii / 3723 vizualizări / 3 august 2023

De zile bune se discută în spațiul public despre măsurile care urmează a fi luate de guvern prin ordonanțe de urgență pentru reducerea găurii imense din bugetul de stat. Se taie posturi, vouchere, bonusuri, se desființează funcții și instituții, altele sunt comasate șamd. Toată lumea vorbește despre respectivele măsuri – sunt bune, sunt rele? – dar nimeni nu amintește esențialul: ele sunt din capul locului neconstituționale. Și cum e greu de crezut că miniștrii nu știu asta, rămîne doar varianta că guvernanții fac, în realitate, ce știu cel mai bine, anume să ne ia pe toți de proști.

Presa a scris în aceste zile, spre exemplu, despre un proiect de Ordonanță de Urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare care, între altele, prevede eliminarea a 20% din numărul funcțiilor de secretari/ subsecretari de stat, vicepreședinți până cel târziu la 1 ianuarie 2024.
Totodată, numărul posturilor de consilieri din cabinetele președinților/ vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/ agențiilor/ instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/ vicepreședinților, primarilor/ viceprimarilor, prefecților/ subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/ instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până cel târziu la data de 1 octombrie 2023.
De asemenea doar angajații de la stat care realizează venituri brute lunar din salariu de până la 10.000 lei inclusiv vor primi vouchere de vacanță de 1.450 lei per persoană în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026.

Și tot așa.
Indiferent de nuanțele diferite care apar în relatările din presă, fondul rămîne același: guvernul va tăia în carnea vie a aparatului de stat prin ordonanțe de urgență.

O mică problemă, însă.

Constituția are prevederi clare la art.115, alin.6:
(6) Ordonanţele de urgenţă(…) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului.

Ori, ceea ce pregătește guvernul e afectarea masivă a regimului instituțiilor statului, motiv care a stat la baza respingerii de către Curtea Constituțională a altor ordonanțe similare.

Ce înțelegem prin instituții fundamentale ale statului ne explică CCR în nenumărate decizii:

”Sunt instituţii fundamentale ale statului, spre exemplu, Curtea de Conturi, Preşedintele României, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice, consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene, Curtea Constituţională”.

Și acum, să luăm exmplul OUG nr. 77/2013 ”pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor”.

În sesizarea de neconstituționalitate făcută la acea vreme de două partide politice se arăta că:

”Ordonanţa de urgenţă a Guvernului încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât:

– a desfiinţat posturile vacante la ministere; instituţiile şi autorităţile publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finanţare; instituţiile şi autorităţile publice finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor sociale de stat şi/sau din bugetele fondurilor speciale; instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
– a redus numărul total de posturi ocupate;
– a dispus că instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia să îşi modifice structurile funcţionale, astfel încât numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice care are în aparatul propriu/de specialitate şi personal contractual ori, după caz, numai personal contractual să fie de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate;
– a prevăzut transformarea posturilor de conducere desfiinţate în posturi de execuţie corespunzătoare studiilor şi condiţiilor de vechime avute;- a modificat structura stabilită anterior a serviciilor publice deconcentrate;
– a prevăzut ca ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen să se facă numai după obţinerea avizului favorabil al Guvernului(…) pe baza solicitărilor justificate ale ordonatorilor principali de credite, cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor de personal şi al cheltuielilor de personal aprobate;
– a prevăzut aprobarea anuală de către Guvern a numărului maxim de posturi care se pot înfiinţa şi ocupa, suplimentar faţă de cele deja existente”.

Cam aceeași ciorbă pe care o pregătește acum și guvernul Ciolacu.

În decizia de neconstituționalitate dată în cazul OUG 77, CCR menționa că în ce priveşte înţelesul sintagmei „afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului”, Curtea a statuat că aceasta vizează „toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc.”

De asemenea, CCR preciza că prin afectare se înțeleg doar efectele negative care ar fi produse asupra respectivelor instituții și a angajaților lor.

OUG 77, repetăm, a fost doar una dintre multele ordonanțe de acest tip care au fost respinse de-a lungul anilor ca fiind neconstituționale.
În plus, guvernul Ciolacu va avea o altă obligație constituțională, și anume să explice în textul OUG-urilor caracterul extraordinar și de urgență al măsurilor preconizate, alt motiv pentru care CCR a trîntit o droaie de OUG-uri.
Lucru care, și el, s-ar putea să fie mai complicat decît pare, pentru că ceea ce se pregătește e o veritabilă reformă a statului, iar această nu e o operațiune care să fie necesară peste noapte. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

6 Comentarii

  1. As vrea sa stiu si eu cand guvernantii nu i-au luat de prosti pe cetateni? A existat vreun moment istoric de acest gen?

  2. Statul Roman NU EXISTA !!!!!! conform legii 28/1991 Romania este un SRL !!!!
    singura lege de INFIINATARE tara este Legea 363 din 1947 DE CONSTITUIRE a STATULUI ROMAN ! Aceasta lege superioara oricarei CONSTITUTII, NEABROGATA EXPRES in 2022, ABROGAREA FIIND DOAR EXPRESA DINTOTDEAUNA, este violata din 1965 si in 2022. Consiliul Legislativ in 2017 a recunoscut ca Legea 363 din 1947 NU ESTE ABROGATA EXPRES
    ABROGAREA a fost dintotdeauna doar expresa nu a existat si nu exista abrogare ˝IMPLICITA˝ decat la OTREPE. Daca in 2022 NU ESTE ABROGATA EXPRES, este IN VIGOARE si trebuie emisa CONSTITUTIE in TEMEIUL LEGII de INFIINTARE a STATULUI ROMAN ! In 2018 Monitorul Oficial a atestat ca NU EXISTA LEGE de INFIINTARE STAT ca NU EXISTA LEGE de INFIINTARE STAT in afara de LEGEA 363/1947 violata si azi incepand cu anul 1965, NU ESTE INFIINTATA POLITIA ROMANA si nici ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA. CONSTITUTIA RPR din 1952 a fost emisa in baza Legii 363/1947 de constituire a Statului Roman .

  3. […] Presa a scris în aceste zile, spre exemplu, despre un proiect de Ordonanță de Urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare care, între altele, prevede eliminarea a 20% din numărul funcțiilor de secretari/ subsecretari de stat, vicepreședinți până cel târziu la 1 ianuarie 2024.Totodată, numărul posturilor de consilieri din cabinetele președinților/ vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/ agențiilor/ instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/ vicepreședinților, primarilor/ viceprimarilor, prefecților/ subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/ instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până cel târziu la data de 1 octombrie 2023.De asemenea doar angajații de la stat care realizează venituri brute lunar din salariu de până la 10.000 lei inclusiv vor primi vouchere de vacanță de 1.450 lei per persoană în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026. Și tot așa.Indiferent de nuanțele diferite care apar în relatările din presă, fondul rămîne același: guvernul va tăia în carnea vie a aparatului de stat prin ordonanțe de urgență.O mică problemă, însă.Constituția are prevederi clare la art.115, alin.6:(6) Ordonanţele de urgenţă(…) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului.Ori, ceea ce pregătește guvernul e afectarea masivă a regimului instituțiilor statului, motiv care a stat la baza respingerii de către Curtea Constituțională a altor ordonanțe similare.Ce înțelegem prin instituții fundamentale ale statului ne explică CCR în nenumărate decizii:”Sunt instituţii fundamentale ale statului, spre exemplu, Curtea de Conturi, Preşedintele României, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice, consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene, Curtea Constituţională”. Și acum, să luăm exmplul OUG nr. 77/2013 ”pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor”. În sesizarea de neconstituționalitate făcută la acea vreme de două partide politice se arăta că:„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât: – a desfiinţat posturile vacante la ministere; instituţiile şi autorităţile publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, indiferent de modul de finanţare; instituţiile şi autorităţile publice finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor sociale de stat şi/sau din bugetele fondurilor speciale; instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;– a redus numărul total de posturi ocupate;– a dispus că instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia să îşi modifice structurile funcţionale, astfel încât numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice care are în aparatul propriu/de specialitate şi personal contractual ori, după caz, numai personal contractual să fie de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate;– a prevăzut transformarea posturilor de conducere desfiinţate în posturi de execuţie corespunzătoare studiilor şi condiţiilor de vechime avute;- a modificat structura stabilită anterior a serviciilor publice deconcentrate;– a prevăzut ca ocuparea posturilor vacante prin concurs/examen să se facă numai după obţinerea avizului favorabil al Guvernului(…) pe baza solicitărilor justificate ale ordonatorilor principali de credite, cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor de personal şi al cheltuielilor de personal aprobate;– a prevăzut aprobarea anuală de către Guvern a numărului maxim de posturi care se pot înfiinţa şi ocupa, suplimentar faţă de cele deja existente”. Cam aceeași ciorbă pe care o pregătește acum și guvernul Ciolacu. În decizia de neconstituționalitate dată în cazul OUG 77, CCR menționa că în ce priveşte înţelesul sintagmei „afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului”, Curtea a statuat că aceasta vizează „toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc.” De asemenea, CCR preciza că prin afectare se înțeleg doar efectele negative care ar fi produse asupra respectivelor instituții și a angajaților lor. OUG 77, repetăm, a fost doar una dintre multele ordonanțe de acest tip care au fost respinse de-a lungul anilor ca fiind neconstituționale.În plus, guvernul Ciolacu va avea o altă obligație constituțională, și anume să explice în textul OUG-urilor caracterul extraordinar și de urgență al măsurilor preconizate, alt motiv pentru care CCR a trîntit o droaie de OUG-uri.Lucru care, și el, s-ar putea să fie mai complicat decît pare, pentru că ceea ce se pregătește e o veritabilă reformă a statului, iar această nu e o operațiune care să fie necesară peste noapte. Autor: Bogdan Tiberiu IacobSursa: inpolitics.ro […]

  4. Vezi legea pensiilor speciale,se stia de la inceput ca va fi respinsa de CCR,in schimb aproape un an de zile toti dadeau verdicte si pareri despre o chestie nula de la inceput.Veche smecherie romaneasca,o sa vedem,ne facem ca lucram.Pai Ciolacu cand era cu” äaaaa”la guvernare nu stia de gaura din buget?.Acuma a aflat si vrea sa duca tara „pe noi culmi de prosperitate”?.Romania nu poate acoperi prin imprumuturi decat dobanzile la credite,ce sa mai vorbim de datoria externa.Suntem vanduti ptr.urmatoarea 100 de ani,nu ne vom reveni niciodata.Aleluia.

    • Bă revoltatule, ia zi, cât ți-e de mare burta? Când ți-a mărit guvernul leafa cu 300% în doar 10 ani n-ai protestat că se umflă datoria publică, ai? Ai înjurat că nu-ți dă 500%, nu-i așa?

      • Amice nu ai inteles ce am vrut sa spun.Ideea era ca totul a fost facut de fatada,sa dam impresia ca facem ceva ptr. a primi mangotii de la Ursula.Cat despre magistrati la cat sunt de corupti cred ca jumatate ar trebui sa fie la mititica. Personal nu vreau nimic de acest guvern de doi bani condus de marele Onanis,cel cu cel mai mare nr. de dinti in gura dupa cum ranjeste satisfacut cat de bine merge coalitia.Cat despre datoria publica Partu (CATU) stie cel mai bine cum devine problema.Sa auzim de bine.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998