Curtea Constitutionala calca in picioare planurile lui Orban
6 comentarii / 13663 vizualizări / 13 ianuarie 2020
Purtătorul de cuvînt al PNL, Ionel Dancă, a anunțat azi, după ședința conducerii partidului, că se ia în calcul convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernului pentru mai multe proiecte de legi, între care alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Doar că planurile PNL au toate șansele să fie barate de Curtea Constituțională, care s-a pronunțat deja pe această speță.
Opoziția CCR față de asumarea răspunderii pentru modificarea legislației electorale rezultă de pe urma a două sesizări făcute cu ani în urmă, culmea ironiei, de către liberali, cu Ludovic Orban în frunte.
În 2012, spre exemplu, CCR a declarat neconstituțională modificarea legislației electorale de către guvernul PDL, prin asumarea răspunderii pe tema comasării alegerilor locale cu cele parlamentare.
Ce spuneau atunci judecătorii despre modificările la legislația electorală:
”Curtea constată că legea criticată reglementează într-un domeniu – cel electoral – care este de esența regimului politic democratic. Caracterul democratic al unui stat – așa cum statul român este definit în primul articol al Constituției – nu poate fi conceput fără o legislație electorală care să permită, în mod efectiv, exprimarea voinței reale a cetățenilor de a-și alege organele reprezentative, prin alegeri libere, periodice și corecte. Un sistem electoral democratic și stabil, inspirat din această voință reală a celor care, potrivit art. 2 din Constituție, sunt deținătorii suveranității naționale, este de natură să determine o percepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și, totodată, poate impune o conduită adecvată competitorilor electorali. Or, potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentative ale poporului român și prin referendum, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.” Pe de altă parte, conform art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică.
Aceste considerente recomandă ca reglementările în materie electorală să fie dezbătute în Parlament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu caracter de excepție, prin care Parlamentul este ocolit, dar obligat la un vot tacit asupra unui conținut normativ aflat la aprecierea aproape exclusivă a Guvernului”.
Mai mult de atît, într-o altă speță, din 2009, CCR declarase neconstituțională legea educației adoptate tot de către PDL prin asumarea răspunderii, motivul fiind nejustificarea caracterului de urgență al procedurii:
”În ceea ce privește legiferarea pe calea asumării răspunderii Guvernului, se impun, în virtutea art. 142 din Constituție, precizări menite să cristalizeze o viziune unitară asupra acesteia(…)
Angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi care, neurmând procedura parlamentară obișnuită, este practic adoptată tacit în absența dezbaterilor, Guvernul ținând cont sau nu de amendamentele făcute. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență(…) De altfel, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmărește ca acesta să fie adoptat în condiții de maximă celeritate, conținutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege. Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, și nu Curții Constituționale ca garant al supremației Legii fundamentale”.
Si daca toata prostia asta cu anticipatele este doar o perdea de fum?
Daca vremelnicii aflati acum la butoane nu doresc decat distragerea atentiei generale (sau distragerea generala a atentiei) pentru ca la adapostul acestei perdele de fum sa poata pune in aplicare diverse manopere rau-voitoare si nelegitime?
Cum ar putea fi, de exemplu, ‘netezirea’ caii de acces in Romania pentru FMI (care a cam ‘somat’ in ultimii ani in ceeace priveste Romania)!
Sau introducerea pe cai oculte a diferitelor consortii europene care sa ciuguleasca ce a mai ramas prin curtea statului netrebnic roman, gen transportul feroviar (pentru care atat austriecii cat si nemtii saliveaza intens) sau transportul maritim (pentru care olandezii si-ar taia pe loc o mana)…
Sau finalizarea asaltului asupra ultimelor doua banci romanesti (CEC si EximBank) din care ultima a mai pompat pe ultima suta de metri cateva sute de milioane in buzunare grecesti…
Si lista, din pacate, ar putea continua.
Cum se pronunta CCR in urma unor declaratii neoficiale ? CCR trabuie sa judece numai constitutional , nu dupa zvonuri , declaratii sau articole din presa . CCR NU RESPECTA CONSTITUTIA . Cine dreaq poate sa dizolve mucegaiul asta de ccr ???
Așa este! Nu va îndoiți de nesinceritatea lor câtă vreme avem exemple. Iată unul: premierul Orban a declarat în fața noastră, a tuturor, prin mijloacele media (televiziune, presa) ca a găsit 4 (patru) soluții pentru a NU creste alocatiile copiilor, dar n a spus niciodată și că încearcă a găsi, ori că a găsit o (una) soluție pentru a le creste!!! Cred că exemplul este suficient de rea intenție, rea voință, rea credință !!
pe Presedinte il credem,pe liberali……asteptam,multa multa dezinformare…ca CCR,ca popescu…o manipulare in clocot!
@Cam ciudată totuși treaba că un individ avocat, cu interese pe la case de avocatură, este în funcția din care ar putea evalua și propune procurori pentru funcții de conducere din Ministerul Public, ?
Păi are ăsta de profesie avocat și cu interese la casele de avocatură legitimitatea de a evalua și propune persoane pentu funcțiile de conducere la direcțiile din subordinea Ministerului Public și chiar și pentru conducerea Ministerul Public, ? Considerați și că, pentru a exercita funcția de ministru la justiție, ministrul Predoiu ar fi trebuit să renunțe la activitatea de avocat pentru o perioadă de timp apreciabilă de la încheierea activității de la Ministerul Justiției, ?
@Considerați și că informațiile trimise instanțelor de instituțiile din sistemul de ordine publică și siguranță națională nu ar putea fi cosiderate secrete de stat decât dacă statul își propune să secretizeze infracțiunile, ?