România riscă soarta Greciei din timpul crizei datoriilor suverane 2009–2018, dar, spre deosebire de Grecia, ea nu va primi ajutor extern în această situație, ceea ce va face lucrurile infinit mai grave. Este profeția făcută azi la B1TV de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El a atras atenția că România atrage venituri fiscale în valoare de 28% din PIB, în timp ce Grecia și-a învățat lecția și a sărit de 37%. Ca să înțelegem mai bine, să reamintim pe scurt ce a însemnat marea criză pentru țara lui Aristotel.

În timpul crizei datoriilor suverane, Grecia a fost obligată de Troika – directoratul de conducere format din Comisia Europeană, BCE și FMI – să implementeze un amplu program de privatizări (metoda „fire sale” – adică a fost nevoită să vîndă active de preț în cel mai prost moment al pieței, ceea ce a dus la transferul unor monopoluri naturale către entități private sau state străine precum Germania, China, Italia) pentru a obține bani și a reduce datoria publică. Ținta inițială (din 2010–2011) a fost să strîngă 50 de miliarde de euro prin vînzarea sau concesionarea de active de stat pînă în 2015. În realitate, s-au încasat mult mai puțin, aproximativ 8–10 miliarde € pînă în 2018, din cauza recesiunii profunde, a prețurilor scăzute și a întîrzierilor. Țintele principale ale Troikăi au fost reducerea datoriei, atragerea de investiții, eficientizarea companiilor de stat etc. Totul garnisit cu proteste naționale violente, cu scene de coșmar și Acropole incendiate.

Între bunurile și activele vîndute sau concesionate s-au numărat porturi, cele mai simbolice privatizări, între care Piraeus, cel mai mare port al Greciei, vîndut companiei chineze COSCO în 2016, Thessaloniki – concesionat unui consorțiu german-greco-francez, alte porturi regionale (Volos, Patras, Igoumenitsa etc.). 14 aeroporturi regionale – concesionate pe 40 de ani consorțiului german Fraport, aeroportul internațional din Atena (ATH) – deja parțial privatizat anterior, dar au fost extinse concesiunile.

În domeniul energie și utilități, compania națională de electricitate Public Power Corporation a vîndut o parte importantă din acțiuni și active, inclusiv centrale pe lignit. ADMIE, operatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice parțial vîndut, Hellenic Petroleum (HELPE) – rafinării de petrol la care statul a vîndut o parte din acțiuni, DEPA și DESFA – companii de gaze naturale, parțial privatizate.

Pentru EYDAP (compania de apă și canalizare din Atena) – au existat presiuni puternice pentru privatizare, dar opinia publică a reacționat vehement și s-a renunțat, inclusiv după o decizie în justiție.

Din infrastructură și transport, Căi ferate (TrainOSE) au fost vîndute către compania italiană Ferrovie dello Stato, Compania poștală Hellenic Post (ELTA) băgată în planuri de privatizare, plus autostrăzi, drumuri expres, poduri și tunele concesionate, unele pe termen foarte lung.

Complexul olimpic Hellinikon (fostul aeroport din Atena) – cel mai mare proiect imobiliar;— concesionat unui consorțiu condus de Lamda Development; proiectul a suferit întîrzieri uriașe și abia din 2021–2022 a început efectiv construcția. De asemenea, multe plaje, terenuri de stat, hoteluri vechi (Xenia) și a fost la un pas și vînzarea de insule mici, dar nu s-a mai întîmplat. De asemenea, Marinas (porturi de agrement) din Chios, Pylos, Alimos etc.

Alte active: OPAP, compania de pariuri și loterie – licențe extinse și parțial privatizată, acțiuni la bănci (după recapitalizare, statul a vîndut părți din National Bank of Greece, Piraeus Bank etc.).
Terenuri și clădiri publice (peste 70.000 de bunuri imobiliare au fost transferate către fondul Hellenic Republic Asset Development Fund).
Cum spuneam, multe vînzări au fost făcute la prețuri foarte mici, ceea ce a generat critici puternice în Grecia și acuzații de vînzarea țării. (Bogdan Tiberiu Iacob)