CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

De ce e nelinistit Emil Boc

0 comentarii / 1685 vizualizări / 25 mai 2011

Emil Boc dezminte că ar urma să fie schimbat din funcție, dar cînd o face, în direct la TV, se vede că are chipul întunecat, departe de veselia și siguranța de altădată. În mod normal, ales fiind lider al PDL pentru patru ani de aici încolo, el ar trebui să fie asigurat pentru viitor, dar făptura lui numai încredere nu transmite. Asta, pentru că s-ar putea ca premierul să știe mai multe despre planurile lui Băsescu decît alți oameni, fie ei și lideri pedeliști.

Nu doar majoritatea românilor, dar chiar și mulți pedeliști cu greutate admit că, după recentul congres, PDL a reușit să se debaraseze de ceea ce s-ar numi balastul vechii gărzi, dar nu a făcut niciun alt pas în direcția unei reforme profunde. Una menită, în special, să reabiliteze partidul în ochii alegătorilor. Avem tot PDL, cu aceeași siglă, același imn, același lider, cît despre o clarificare doctrinară, nici vorbă. În plus, același lider e și același premier care a prăbușit partidul în sondaje din cauza măsurilor de criză, iar ceea ce s-a întîmplat duminică la localele din Spania, unde partidul de guvernămînt a suferit o înfrîngere teribilă, e un avertisment serios.

E greu de crezut că experimentatul Băsescu vrea să atace alegerile de anul viitor cu acest PDL. E nevoie de mult mai mult decît eliminarea lui Blaga, Berceanu & comp. Ce variante ar avea la îndemînă?
O soluție spectaculoasă ar putea fi fuziunea, în următoarele luni, cu un PNȚCD revigorat – fie și artificial – și organizarea unui congres extraordinar pentru acest eveniment.
La noul congres PDL își poate schimba numele, programul, echipa de conducere, iar virarea spre creștin-democrație, deja discutată în partid prin intermediul platformei lui Baconschi, poate aduce necesara limpezire a statutului acestui partid. În plus, PNȚCD are rădăcini puternice în Partidul Popular European, ceea ce ar consolida poziția unui partid, PDL, care pînă mai ieri era în Internaționala Socialistă.

Cîrcotașii ar spune că e praf în ochi, dar rețeta a fost folosită cu succes înaintea alegerilor din 2008, cînd, în decembrie 2007, Băsescu a luat peste noapte decizia fuziunii dintre PD și PLD. Atunci, nu s-a operat o schimbare de lider, pentru că Boc nu era uzat politic, dar s-a schimbat numele partidului și s-a accentuat orientarea de dreapta.
Pentru cei care au uitat, cu doar cîteva săptămîni înainte Stolojan nici nu voia să audă de o fuziune cu PD, susținînd public că informațiile din presă sunt intoxicări și că obiectivul partidului său e ”acela de a unifica fortele de centru-dreapta intr-o constructie politica in care fiecare partid sa isi pastreze identitatea doctrinara”. Ce a urmat, se știe.

Presa avea motive serioase să creadă că se va întîmpla ceva, însă, pentru că, la alegerile europarlamentare din vară, PLD-ul lui Stolojan beneficiase de o susținere masivă a PD, inclusiv de voturi la ordin din partea unor democrați. Prea multă generozitate e suspectă, în politică, și s-a dovedit că așa și era.

În acest moment, se pregătește o manevră spectaculoasă: Radu Vasile este scos la înaintare de către camarazii din PDL și trimis, vrînd-nevrînd, să relanseze PNȚCD. Manevra e menită să contracareze foarte probabila victorie a aripii Ciorbea la congresul de peste cîteva săptămîni, ori, Victor Ciorbea nu vrea să aibă de a face sub nicio formă cu partidul lui Băsescu.

Bolnav de cancer, aflat în tratament intensiv cu citostatice, ieșit de mult din prim planul politicii,  Radu Vasile acceptă, în mod șocant, ideea candidaturii la șefia PNȚCD, venită din partea a doi Cotroceniști de marcă, fostul deputat PD Aurelian Pavelescu și afaceristul Marian Miluț.

Scenariul e simplu: relansarea PNȚCD prin alegerea în frunte a unui fost membru marcant al său, dar bine controlat de Băsescu, va fi minuțios pregătită de sforarii puterii, astfel încît să ridice cît mai mult cota adormitului partid. Pentru ca, ulterior, să înceapă negocierile de fuziune cu PDL și crearea unei noi fețe, de campanie, pentru partidul de guvernămînt. E drept, Radu Vasile e rejectat de mai toți țărăniștii autentici (exclus în 1999 și recuperat de PD), dar gruparea Pavelescu-Miluț are un atu: justiția care trebuie să valideze congresul e la mîna puterii și nu a lui Ion Diaconescu, spre exemplu.

Contactat de Inpolitics, Victor Ciorbea spune că e plauzibilă varianta unei ”fezandări” a PNȚCD de către PDL în vederea unei fuziuni ulterioare: ”Nici eu nu cred că Radu avea chef, în situația lui, să se bată pentru șefia partidului, cred că e un plan făcut de alții, cu bătaie pe termen scurt. Se încearcă, mai precis, prin unii infiltrați, confiscarea PNȚCD pentru anumite planuri ulterioare, dar mai trebuie să se și poată realiza acest lucru. Eu am fost prin multe organizații județene în ultimele zile, mai ales în Banat și Ardeal, și nu vrea nimeni să audă de Pavelescu și de propriul lui congres, pe care nici nu știu cu cine și-l va face”. Fostul premier admite, totuși, că ar putea apărea unele probleme cu justiția, după congresul la care crede că va fi ales la cîrma PNȚCD, dar e optimist: ”Eu cred că vom avea cîștig de cauză!”.

Neliniștea lui Boc și refuzul de a lăsa șefia guvernului din mînă ar putea proveni de la spaima că un congres de fuziune, în toamnă, cu PNȚCD i-ar putea fi fatal, în locul său, Băsescu preferînd pentru șefia noului partid un alt nume, spre exemplu Baconschi ori alt așa-zis reformist. Ceea ce ar însemna că Băsescu a plănuit de la bun început o schimbare la față majoră a PDL, așa cum cere și ”piața”, dar nu într-una, ci în două etape. Iar a doua etapă tocmai e pe cale să înceapă, prin scoaterea lui Boc din guvern.  (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *