CURS VALUTAR
1 EUR = 4.8743 RON DOWN | 1 USD = 4.1768 RON DOWN | 1 GBP = 5.4111 RON UP

De ce nu iese in strada Horeca? De spaima!

2 comentarii / 1954 vizualizări / 8 octombrie 2020

Mare protest mare în Piața Victoriei după decizia guvernului de a reînchide barurile și restaurantele.
A ”ieșit” Horeca în stradă ca să pledeze cauza celor 400.000 de oameni din domeniu care sunt distruși de decizia guvernanților. Doar că în piață au fost cîteva sute din numărul imens suspomenit. Și încă ăsta a fost cel mai mare protest din pandemie. De aici o întrebare pe buzele multor români: de ce nu protestează Horeca vehement pentru că a fost aproape lichidată de măsurile din pandemie? Răspunsul e simplu: de frică. Și vom explica de ce.

Horeca (HOteluri-REstaurante-CAfenele) nu iese în stradă și nu protestează altfel decît sfios dintr-un motiv foarte banal: e greu să faci dreptate cînd hoțul e cu un păcat și păgubașul cu o mie. Dacă există în România o industrie putredă pe dinăuntru, dintotdeauna, aceea e industria ospitalității. Și tocmai fiind putredă, ea e cea mai vulnerabilă în fața autorităților statului. Ca să pui patronatele din domeniu cu botul cu labe e cel mai simplu lucru din lume, pentru că ele dau toate motivele în acest sens.

În comunism, Horeca era un dezastru din lipsa mîncării și băuturi, din cauza indolenței chelnerilor, a mizeriei etc.
După revoluție a apărut mîncarea și băutura. Dar au apărut și nuanțele. Ce fel de mîncare, de băutură; ce fel de servicii, per ansamblu?
Răspuns: execrabile.

Presa abundă de decenii de relatări despre dezastrul din hoteluri, restaurante, pensiuni, cabane, campinguri etc și despre acțiunile autorităților statului, nenumărate, dar care nu reușesc niciodată să îmbunătățească situația.

În permanență aflăm că unor hoteluri li se retrag certificatele de clasificare ori sunt amendate drastic pentru motive multiple. În fapt, multe nici nu au respectivele certificate de clasificare sau brevete de turism, iar alte unităţi turistice nu au autorizaţii legale de funcţionare (sanitară, de mediu, PSI). Se dau amenzi pentru mobilierul degradat, pentru lipsa apei calde, pentru igrasie şi infiltraţii cu apă.
Prin 2000, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor prezenta public o concluzie tristă: la 10 ani de la căderea comunismului, serviciile oferite de hotelurile şi restaurantele de pe litoralul românesc nu se schimbaseră aproape deloc. Camerele de cazare tot pline de gîndaci şi ploşniţe, mîncarea tot scumpă şi proastă, barmanii şi ospătarii tot furînd pe rupte, iar amenzile erau frecții la picior de lemn.

În permanență se descoperă braserii, gogoşerii, pizzerii, șaormerii, baruri şi fast-food-uri care funcţionează ilegal, fără măcar instalaţie de apă caldă sau apă rece, cu chiuvete sparte şi scurgeri de apă pe paviment. Fără dezinfectanţi pentru spălarea vaselor şi cu mîncare făcută în aşa-zise bucătării pline de muşte, gîndaci şi alte insecte.
Frigiderele de depozitare sunt mereu găsite defecte, mîncare e preparată adesea din materie primă expirată, uneori spălată pe șest de mîzga verde.
Pe măsură ce trecea timpul și România se chinuie să tragă spre standardele occidentale se lărgește exponențial și baza de contravenții.
La mari unități turistice se constata că nu există afişe privind categoria sau serviciile cu plată şi fără plată, lista telefoanelor utile sau informaţii turistice privind zona şi informaţiile culturale, rampă de acces pentru persoanele cu handicap fizic, iar oficiile pentru cameriste sunt ocupate de turişti. Grupurile sanitare nu au dezodorizante, iar în multe camere nu exista noptiere, veioze şi perdele.

Finețuri, nu?

Agenţia de Protecţia Mediului și Oficiile Judeţene pentru Protecţia Consumatorului descoperă permanent, spre exemplu, că mare parte a spaţiilor verzi de pe litoral se usucă din cauza neîntreţinerii şi a lipsei de apă, aleile au multe gropi, gurile de canal nu au capace, cîinii vagabonzi sunt pretutindeni, lacurile ornamentale sunt invadate de stuf şi vegetaţie, transformîndu-se în focare de ţînţari şi alte insecte, plus că există foarte puţine puncte de prim–ajutor şi echipe de salvamar.
Nu mai departe de această vară televiziunile transmiteau imagini de neînchipuit cu tone de alge putrede întinse de-a lungul plajelor de pe litoral, prin care turiștii trebuiau să treacă vitejește în drum spre apă.
Unii își amintesc declarațiile Elenei Udrea pe cînd era ministru al Turismului, conform cărora e imposibil de combătut fenomenul grav al hotelurilor de pe litoral care își arogă în fals cîte 4 și 5 stele(delfini) pentru simplul motiv că amenzile pentru fraudă sunt modice și nedescurajante.

În București, mare metropolă europeană, dezastrul e dintotdeauna la el acasă în Horeca.

Stupefiant, de pe lista marilor amendați nu lipsesc cele mai luxoase și mai reputate unități Horeca.
Prin 2007, cinci dintre cele mai mari hoteluri din Capitală s-au ales cu restaurantele închise de ANPC.

Prin 2012, Garda Financiară controlase 487 de hoteluri și restaurante și 412(!!) dintre ele fuseseră amendate pentru încălcări ale regulilor financiar contabile, ale obligaţiei de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale șamd.
Doi ani mai tîrziu, o acțiune a inspectorilor Direcţiei generale antifraudă fiscală verificase activitatea a 27 de restaurante şi cafenele din zona Dorobanţi-Floreasca-Primăverii din Bucureşti, – creme de la creme cum s-ar spune – şi închisese 11 dintre ele(!!).

În 2015, o serie întreagă de mari restaurante din București din zone de fițe au fost închise de la 1 la 3 luni pentru că nu emiteau bonuri fiscale. Pe uşile localurilor, autorităţile au lipit următorul anunţ: „Activitate suspendată de Antifraudă-ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”.
Să ne amintim de terasele de lux de pe marginea Herăstrăului, demolate pentru lipsa autorizațiilor?
Introducerea legislației anti-fumat a dus la un alt val de amenzi, pentru că Horeca s-a lăsat tare greu convinsă să se conformeze.
Iar după tragedia de la Colectiv a apărut altă belea: avizul ISU. În doar două săptămîni, cca.40 de localuri fuseseră închise de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă deoarece încălcau grav cerinţele de securitate la incendiu. Toate localurile fuseseră sigilate pentru a nu mai fi folosite, întrucât în starea lor puteau pune în pericol siguranţa clienţilor.

Trăgînd linie și adunînd, Horeca are de înfruntat un număr foarte mare de autorități ale statului: Poliție, ANAF, ANPC, DSP, ANSV, Protecția Mediului, Direcția Generală Antifraudă (Garda Financiară), OACT, inspectorii primăriilor, ministerul Turismului, Inspecția Muncii, chiar și ORDA.

Din nefericire, niciuna dintre aceste instituții nu poate fi acuzată că prigonește nevinovați, pentru că regula în Horeca de la noi e mai degrabă încălcarea legilor decît respectarea lor, care ar fi excepția.
Practic, nu ar putea exista control în care să nu se găsească măcar ceva.
Pentru că patronatele din domeniu fac profit prin evaziune fiscală, servicii proaste, mîncare expirată, folosirea de personal necalificat ori la negru șamd.
Cînd ai atîtea schelete în dulapuri în mod natural, cum să îți mai aprinzi paie în cap cu guvernanții ieșind în stradă la proteste civice contra măsurilor din pandemie?
În alte părți, la protestele masive împotriva măsurilor anti-Covid oamenii din industria ospitalității au fost în primele rînduri.
La noi, nu știu cum să se ascundă mai bine.
Frica păzește bostănăria, spune un vechi proverb.
Așa că patronii tăvăliți de pandemie tac și jură în barbă să își scoată într-o zi pîrleala prin servicii încă mai proaste și mai scumpe. În România, figura ține. (Bogdan Tiberiu IACOB)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. totusi nu e chiar asa. noi avem mult mai multe reguli fata de alte tari. Ati fost in piata in Sicilia unde se vinde carne langa legume pe taraba fara frigider? Pestele pe taraba? si multe altele….in Antalya la 5 stele cum e bucataria?

    • Românii au o igienă precară și un interes scăzut față de propria persoană.
      Compensează cu neglijența mai mare față de ceilalți.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *