După arestarea lui Horia Georgescu, Agenția Națională pentru Integritate a rămas fără o conducere legitimă și, după toate aparențele, un înlocuitor e foarte greu de găsit.

Semnalasem cu ceva timp în urmă că cei trei candidați care se prezentaseră la concursul pentru conducerea ANI au studii universitare în zonele periferice, la ”particulare” sau la instituțiile de stat fără acreditări mai serioase. Din punct de vedere probabilistic era firesc să se întâmple așa, de vreme ce marea masă a absolvenților vin din aceste zone. Examenul scris eliminatoriu a confirmat așteptările: niciunul dintre candidați nu a obținut note suficiente. Candidații ar fi trebuit să obțină minimum 70 de puncte din 100 la fiecare subiect, ceea ce nu s-a întâmplat.
Așadar examenul va fi reluat. Totuși, de ce nu s-au prezentat la concurs persoane cu calificări intelectuale mai bune? De ce oamenii merituoși par să evite o asemenea însărcinare?
Nu putem răspunde cu claritate. Dar putem totuși presupune că ANI, în ciuda elogiilor inserate în rapoartele Comisiei Europene și în declarațiile Ambasadei SUA la București, nu s-a bucurat în România de un veritabil prestigiu. Am spune că dimpotrivă. Fostul ocupant al funcției de președinte nu se bucurase de nicio prețuire personal, imaginea sa fiind puternic minată de contestații grave, ținute însă în penumbră ca neoportune. Când te laudă Comisia, oponenții sunt priviți cu suspiciune. Punerea sub acuzare a lui Horia Georgescu pentru acte de corupție ar trebui să fie un semnal de alarmă, atât pentru experții de la Bruxelles care redactează rapoartele MCV, cât și pentru consilierii ambasadei americane, căci este evident că au fost induși în eroare. Sau poate au știut cu cine au de a face, dar li s-a părut oportun să mențină în funcție un om convenabil. Dacă ar fi dorit, ar fi putut afla multe lucruri relevante, dintre care unele au fost vehiculate în presă. (Deutsche Welle – Citește mai mult AICI)