Atrăgeam atenția, nu demult, că băltirea din politica mioritică a ultimului an – principalele partide par să fi înțepenit complet în proiect – își are o explicație majoră într-o meteahnă veche de cînd lumea: necesitatea găsirii unui jupîn venetic, ai cărui conduri să îi sărute. Necazul e că, de ceva vreme, după Brexit și alegerea lui Trump, s-a complicat situația, și nu mai e clar care sunt jupînii de pupat.

Așa se face că PSD, PNL ori USR trag de timp în ce privește clarificarea ideologică și nu numai, în speranța că se lămuresc viziunile lui Trump ori clinciurile de la nivelul Uniunii Europene, abia apoi fiecare putînd să-și aleagă ”licuriciul”.

Prima asemenea clarificare ar putea veni foarte curînd, pentru un partid mai puțin important, dar a cărui putere și influență ar exploda peste noapte.

E vorba de Forța Națională, partid creat acum un an, cu sprijinul direct al Marinei Le Pen și condus de europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședinte al grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENL) din PE, condus de aceeași Le Pen.

„Acesta este motivul prezenței mele aici: pentru a susține coaliția patriotică care se reunește în jurul proiectului din Parlamentul European și din România a lui Laurențiu Rebega, al cărui curaj țin să îl salut. Îi chem solemn pe toți românii să se unească în jurul Forței Naționale!”, a spus Marine Le Pen cu ocazia lansării la apă a partidului, la Sinaia.

Spre deosebire de un alt partid creat anul trecut, am numit USR, Forța Națională acționează mult mai discret, dar și mai pragmatic: principala sa preocupare e să-și înființeze cît mai multe filiale teritoriale și să-și mărească numărul de membri. Luna trecută, FN a decis să pornească unificarea cu Partidul România Unită, partid la a cărui apariție a pus umărul Sebastian Ghiță și, indirect, fostul premier Victor Ponta.

Declarativ, Forța Națională își propune ”să pună capăt politicilor corupte și compromise ale ultimilor 26 de ani și va impune în România o democrație participativă, transparentă, în care decizia să aparțină în mod real românilor, iar puterea să fie exercitată pentru beneficiul fiecărui român în parte și pentru dezvoltarea în ansamblu a României. Forța Națională crede într-o Europă a națiunilor, a respectului și colaborării între popoarele Europei, respingând însă dorința Bruxelles-ului de a controla și anula voința suverană a națiunilor europene și de a le impune norme străine de cultura și civilizația europeană, precum imigrația non-UE cu toate consecințele nefaste care decurg de aici”.

Exact genul de mesaj care începe să prindă tot mai mult la electoratul european și care împinge o serie de partide anti-sistem sus, în sondaje.

Odată ajunsă președinte al Franței, Le Pen va face tot posibilul să întărească rețeaua de partide europene din grupul ENL. Nu doar pentru că în iunie Frontul Național va da atacul și în alegerile parlamentare, ci și pentru că, la viitoarele alegeri europarlamentare, de peste doi ani, e important ca Le Pen să-și sporească ponderea și influența la Bruxelles.

E de așteptat, în consecință, ca Forța Națională să beneficieze rapid de sprijin în toate modurile imaginabile în cazul unei victorii a ”nașei” sale la prezidențiale.

FN va deveni un partid de suflet al uneia dintre cele două ”regine” ale Europei, Le Pen și Merkel, cu precizarea că cea de a doua nu se știe cît va mai sta pe tron.

E de la sine înțeles că, în aceste condiții, vom asista la o migrație masivă spre FN dinspre celelalte partide autohtone, mai toate aflate, cum spuneam, în haos și măcinate de dispute interne, pentru că, vorba aceea, la osul cu carne se adună ciorile.

În plus, să ne amintim că fuziunea dintre FN și PRU a fost călduros salutată, luna trecută, de către ex-premierul Victor Ponta.
„Aşa cum am spus şi în 2015-2016 Romania chiar are nevoie de un partid cu adevărat naţionalist şi suveranist în sens modern, fără niciun derapaj xenofob sau şovin, fără stupidităţi antisemite şi excese antimaghiare, pur şi simplu PRO – ROMANIA şi pro români!”, a scris Ponta pe Facebook, adăugînd că „PSD şi PNL sunt partide care nu pot şi nu trebuie să iasă din matca proeuropeană şi proatlantistă – iar apartenenţa la PPE şi PES nici nu le permite vreo concesie”.

„Sper ca cei care reprezintă acum partidele cu ideologie şi orientare naţionalist-suveranistă să aibă inteligenţa şi viziunea să facă ceea ce trebuie în perioada următoare pentru o adevărată Uniune a Forţelor Naţionale”, a mai spus Ponta.

Nu știm cu precizie care sunt planurile de viitor ale lui Ponta, în acest moment, dar formularea de mai sus nu exclude deloc o alipire a sa la noua forță politică pe cale să izbucnească; fostul premier așteaptă cu sufletul la gură, probabil, să vadă rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale din Franța mai înainte de a lua o decizie fermă.
Una peste alta, urmează două săptămîni de foc la capătul cărora s-ar putea declanșa, cum spuneam, schimbări masive la față ale politicii autohtone, în funcție de ceea ce va fi pe Champs Elysees. (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: the australian.com