CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Despre cultura si, mai ales, incultura juridica

0 comentarii / 2176 vizualizări / 28 martie 2014

Ieri a fost lansata pe piata o afirmatie de trei ori senzationala, tinand cont de auditoriul caruia i-a fost adresata. De autor. Si, mai ales, daca ne gandim la continut. Traian Basescu, adresandu-se corpului de avocati, a vorbit despre lipsa de cultura juridica a romanilor. Cu bataie si catre clasa politica. Tocmai el. Si adresandu-le intelepte observatii tocmai avocatilor. Si subiectul fiind tocmai justitia. Sa meditam pe marginea acestui ultim spectacol public oferit de locatarul de la Cotroceni.

Nu cred ca cineva isi mai pune intrebari asupra nivelului, extrem de ridicat, de cunostinte profesionale de natura juridica, pe care trebuie sa le aiba avocatii. Pentru a rezista. Pentru a reusi sa se lupte cu succes cu procurorii si pentru a le demonstra magistratilor in ce parte se afla dreptatea, chiar si in situatia in care magistratii sunt, cum se mai intampla, pe pilot automat. Ei bine, tocmai acestor maestri ai stiintei dreptului, care sunt avocatii, domnul inginer Traian Basescu, cum singur ii place sa isi spuna, s-a apucat sa le dea lectii. Si sa le vorbeasca despre cultura. Despre cultura intr-un domeniu atat de complex cum este cel juridic si pe care a dovedit, de mult prea multe ori, ca nu-l intelege sau ca il intelege rau. In mod straniu, avocatii, probabil din eleganta sau din lipsa de interes, au inghitit galusca. Si nu au ripostat. Ascultand cu rabdare lectiile pe care cel care a si afirmat ca este seful statului, desi in Constitutie nu exista asa ceva, le-a dat, in primele ore ale diminetii de vineri, maestrilor baroului.

A venit vorba si despre fiica lui. Ioana. Despre catre Traian Basescu a afirmat ca si-a inceput cariera ca avocat, dar, meseria fiind grea, nu a rezistat, astfel incat, modesta, progenitura prezidentiala a acceptat o cariera care s-a dovedit exceptional de banoasa. De notar. Este prima trimitere notabila la ceea ce inseamna cultura juridica. Sau la ceea ce vroia sa spuna Traian Basescu ca ar reprezenta aceasta cultura. Printre putinele procese ale Ioanei Basescu in calitatea ei de avocat, a fost si unul indreptat impotriva unui jurnalist. Jurnalistul era reprezentat de avocatul Sergiu Andon. Cauza s-a terminat printr-un scor nul, pentru ca cele doua parti s-au conciliat. Dar cine era cealalta parte? Cine daduse in judecata jurnalistul, utilizand-o pe Ioana Basescu drept avocat? Nu o sa va vina sa credeti. Clientul era chiar tatal. Adica Traian Basescu. Si nu in calitate de persoana particulara. Nici vorba. Ci in calitate de primar general al capitalei. Asadar, primarul general al capitalei, un demnitar platit din bani publici, utilizeaza bani publici pentru a plati un avocat, care este fix fiica sa. Este definitia, fara nici un fel de abatere, a conflictului de interese. Traian Basescu a utilizat bani publici pentru a-si plati fiica intr-o cauza de interes public. Cred ca a fost un exemplu de ceea ce inseamna cultura in materie de justitie.

Tot cultura in materie de justitie este si atunci cand acelasi domn presedinte, sustinut de toti partizanii sai in aproape toate interventiile publice, utilizeaza expresia „sa mearga in fata procurorilor si sa-si demonstreze dreptatea”. Cum adica? De unde pana unde? Cum adica si de unde pana unde, intr-un stat de drept in care prezumtia de nevinovatie reprezinta un principiu sacrosanct, cel acuzat de procurori trebuie sa ingenuncheze in fata acestora, cu toate probele de care dispune, pentru a arata ca este inocent. Iar nu procurorii sunt cei care au obligatia sa prezinte probe consistente asupra unei vinovatii. Este tot o tema tinand de cultura juridica. Nu atat a unei natiuni, cat mai ales a unor carmuitori ai acesteia.

Ca sa nu mai vorbim, si cu asta inchei, pentru ca exemplele sunt nenumarate, despre ceea ce inseamna egalitatea partilor. Sansele egale acordate in justitia romana acuzarii si apararii. Despre ce sanse egale putem vorbi atat timp cat procurorii stau in sala de judecata la catedra, de-a dreapta judecatorilor, in timp ce avocatii stau cu cateva capete mai jos, in banca, in rand cu inculpatii si cu asistenta? Despre ce cultura putem vorbi in materie de justitie atunci cand persista, in mod intentionat, confuzia dintre procuror si judecator, si unul si altul fiind numiti – e adevarat, nu si de catre Constitutie – magistrati? Despre ce cultura juridica putem vorbi atunci cand cel mai inalt magistrat, doamna Livia Stanciu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, afirma cu subiect si predicat, la bilantul DNA, ca institutia pe care o reprezinta va sprijini aceasta institutie? Si eu care credeam ca este un arbitru si atata tot.

In tara in care, de cand deschizi televizorul si pana il inchizi, vezi mascati, procurori si oameni in catuse, numai despre cultura justitiei nu mai poate fi vorba. Sau poate se gandeste domnul presedinte la „detaliul” conform caruia sunt nenumarate si scandaloase cazuri, ultimul cunoscut fiind al lui Traian Remes, in care oamenii, nici macar dupa ce si-au ispasit pedeapsa si au fost pusi in liberatate dupa ani grei de temnita, nu au aflat pentru ce i-a pedepsit justitia. Pentru ca judecatorii care au dat sentintele aspre nu s-au obosit sa scrie motivarea. Si nimei nu i-a sanctionat. Poftim cultura juridica. Sau poate sutele de milioane pe care le platim, ca urmare a sentintelor CEDO pentru o justitie deficitara, sa fie ele o expresie a culturii de care vorbeste Traian Basescu. (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998