Bucureştiul figurează în statisticile de specialitate ca una dintre cele mai poluate capitale ale lumii din punct de vedere fonic. În ultimii 20 de ani aceasta a crescut cu 50%. Medicii avertizează că expunerea prelungită într-un mediu zgomotos poate provoca boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, stări depresive și de anxietate. Harta poluării fonice în CapitalăPrimăria Capitalei a elaborat chiar și o hartă cu zonele cele mai afectate, prima de acest gen, conform căreia, zonele cele mai poluate fonic sunt Bd. Ghencea cu 81 decibeli, urmată de Bd. Magheru, cu 80. Acestora li se adaugă Str. Mihai Eminescu și Viitorului, Bd. Ferdinand, Bd. Mihai Bravu și cartierul Militari. La polul opus se află Str. Pașcani din Dr. Taberei, unde aparatul a înregistrat doar 58 de decibeli. Acestea, în condițiile în care la nivelul UE, limita maximă admisă este de 50 de decibeli. Principala sursă de zgomot este traficul rutier, prin interacțiunea dintre anvelope și carosabil, zgomotul produs de motoare și sistemele de evacuare ale autoturismelor. În țările nordice s-au luat măsuri prin modificarea parametrilor tehnici ale vehiculelor și chiar adaptarea arhitecturii unor clădiri, astfel încât locuitorii să fie mai bine protejați. La noi… Concert pentru pikamer, alarme şi claxoaneBucureştenii care locuiesc în centru sunt mult mai stresaţi din cauza zgomotului decât cei de la marginea oraşului. Doar 10 minute de ascultat „vocea” străzii, la oră de vârf în Piaţa Unirii sau la Universitate sunt suficiente pentru ca pulsul şi tensiunea nervoasă a unui om normal să crească. La inconfortul Bucureștiului pun însă umărul la greu și locuitorii lui, care manifestă o sete nebună pentru amenajări și reamenajări ale spațiilor de locuit sau pentru afaceri. Pe timp de criză omul n-are bani să plece în concediu pe Coasta de Azur sau măcar la Amara, așa că trece la treabă. Bormașina a devenit sport național în România. Locul ei este pe stema de Stat și nu sunt departe timpurile când vor fi organizate festivaluri pe această temă. Cine dă găuri mai multe va avea victorii multe! Și premii. E de-ajuns să vizitezi un cartier oarecare al Capitalei ca să te convingi. Dacă nu se sparg pereţii unui apartament, se fixează termopane la etajul doi şi se dau găuri serioase la opt. După o scurtă pauză de bocăneli şi pârâituri, în care se mai aud ca prin vis anemice ciripituri de păsărele şi vreo două-trei manele combinate între ele, îţi zdruncină timpanele, din nou, un „șpiral” ce pătrunde nemilos în carnea unui zid. Se construiesc balcoane la parter, apar ca prin farmec aparate de aer condiţionat pe exteriorul clădirilor, se mută pereţi, se ridică alţii noi, se desfiinţează uşi, şi se pun alte ferestre, camerele prind alt contur, transformându-se în magazine sau firme de cosmetică şi imobiliare. Ulterior li se schimbă destinația în bănci sau centre de consultanță. Alți bani, altă distracție, iar bormașinile și flexurile „râd” voioase în mâinile meseriașilor. Niciodată nu e linişte, alarmele autoturismelor repezintă principalul factor de stres. Se aud în special de la mașinile second-hand aduse cu mare efort din țările civilizate. Deşi în Codul Rutier există prevederi clare referitoare la claxonatul între orele 21 şi 6 dimineaţa şi la faptul că o alarmă declanşată nu trebuie să dureze mai mult de un minut, pentru că altfel ar atrage posorului de autoturism o amenda de 100 RON, nimeni nu ţine cont de acestea. Nu reclamați însă, pentru că, buimaci de somn, oamenii legii ar putea să vă amendeze tot pe dvs!Copiii pot fi şi ei afectaţiCercetările recente efectuate de specialiştii în domeniu arată că, pentru a nu afecta sănătatea, presiunea acustică normală în timpul nopţii nu ar trebui să depăşească 30 de decibeli. În realitate, zgomotul nocturn sare peste 55 de decibeli. Din această cauză, numărul celor care adorm greu este în continuă creştere. Mulţi se trezesc frecvent noaptea şi sunt depresivi a doua zi, după un somn agitat. Apar apoi probleme în plan profesional, nervozitate şi sensibilitate la orice sunet sau apatie. Scad performanţele la locul de muncă şi capacitatea de concentrare. Pentru că e mult zgomot de fond tot timpul în jur, mulţi încep să vorbească ei înşişi mai tare ca de obicei, iar unii se obişnuiesc chiar să strige, fără să realizeze acest lucru. Nu numai adulţii sunt afectaţi de zgomote, ci şi copiii, care pot avea probleme de comportament, devenind violenţi şi recalcitranţi. La şcoală au rezultate slabe, iar acasă se uită la televizor cu volumul dat la maximum. Ei vor fi stresaţii şi depresivii de mâine.(Răzvan Mateescu)