”Și acum, o ultimă întrebare, dle.Iliescu: credeți în Dumnezeu?”. Dedesubturile celei mai celebre întrebări puse în dezbaterile politice romînești de după revoluție sunt explicate abia acum, după 14 ani, de către fostul președinte, Emil Constantinescu.

Invitat să ia cuvîntul în cadrul unui Mic Dejun cu rugăciune, organizat de Grupul Ecumenic din Parlamentul României în colaborare cu Mişcarea Creştină Europeană, Constantinescu a explicat, în premieră, zilele trecute, de ce a recurs la acea întrebare faimoasă, care l-a băgat rău în corzi pe Ion Iliescu și l-a ajuta să îi dea lovitura de grație, în turul doi.

”Departe de a fi o manevră electorală pentru obţinerea de voturi, cum a fost uneori interpretată, ridicam o problemă importantă, după părerea mea de atunci şi de acum. Într-un stat al cărui popor are ca dominantă a psihologiei colective şi individuale mitul „personajului providenţial” şi într-o Românie care, în acel moment, se afla într-o situaţie politică, economică şi socială dramatică, este mai bine ca cel investit cu funcţia de şef de stat să creadă într-o judecată divină superioară a actelor sale sau să fie el însuşi „liberul arbitru” al deciziilor sale?” a explicat Constantinescu.

”Un creştin nu poate accepta o politică atee, în care Dumnezeu să fie negat, pentru că aceasta ar însemna expulzarea lui Dumnezeu. În acelaşi timp, un creştin nu poate nici accepta o politică totalitară care urmăreşte să facă din individ o simplă rotiţă în mâinile unui stat omniprezent şi atotputernic, pentru că asta înseamnă umilirea omului. (…) Pentru noi, cei care am trecut prin comunism şi am fost nevoiţi să străbatem perioada de tranziţie post comunistă, nimic nu este mai adevărat şi instructiv decât lectura Exodului şi a Ecleziastului. Noi înţelegem cel mai bine de ce i-au trebuit 40 de ani poporului evreu ca să ajungă în Ţara Sfântă, ce înseamnă închinarea la viţelul de aur, tentaţia destrăbălării colective, violenţa şi trădarea, necesitatea unei „Table de Legi” şi a pedepsei pentru nerespectarea celor 10 porunci. Înţelegem de ce lui Moise, care a salvat din robie şi din pustie poporul, nu i s-a îngăduit să intre în Ţara Sfântă ci numai s-o vadă de pe un munte ca un vis împlinit” a mai spus fostul șef al statului, care a dezvăluit că a avut ocazia să se reculeagă, la începutul anilor 90, pe Muntele Măslinilor, dar și să admire tabloul original, cu același nume, al marelui Van Gogh. (B.T.I.)