România a trimis Ucrainei 23 de pachete de ajutor militar din februarie 2022 încoace. Cîți români știu ce conțin, măcar în linii mari? Aproape niciunul – pentru că nici doi președinți, nici șirul lung de premieri și miniștri ai apărării care s-au perindat prin fotolii n-au considerat că merită să le spună. Interesant e că singurii care chiar știu exact ce avem în dotare și ce puteam livra militar Ucrainei nu sunt cetățenii români, ci rușii. Asta dezvăluie generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al diviziei multinaționale NATO, într-o postare pe Facebook de-a dreptul explozivă.

Secretul care nu era deloc secret

Ideea centrală e simplă și, odată spusă, greu de contrazis: pînă la suspendarea Tratatului privind Forțele Armate Convenționale din Europa, în 2023, Rusia primea anual, obligatoriu, o notificare cu tot ce conta cu adevărat – numărul exact de tancuri, tunuri, avioane, elicoptere românești, plus locația lor geografică. Nu era spionaj, era birocrație de tratat, semnată și de partea română.

”În baza Tratatului privind Forțele Armate Convenționale din Europa, România era obligată legal să trimită fiecărui stat semnatar (inclusiv Rusiei) o notificare detaliată completă, în fiecare an, privind numărul exact și locația geografică pentru mai multe categorii de armament. Pînă la suspendarea tratatului, în 2023, echipe de inspectori militari ruși au venit fizic în România, au intrat în baze și depozite militare, au numărat echipamentele pentru a se asigura că România nu depășește plafoanele impuse.

Personal, când eram comandant, am primit o astfel de vizită inopinată a unei delegații rusești. Printr-un mecanism OSCE (unde Rusia este stat membru), așa numitul Document de la Viena, MApN transmitea anual o bază de date cu organizarea forțelor armate, numărul total de personal militar activ și sistemele majore de armament nou intrate în dotare (cum au fost primele avioane F-16 sau sistemele HIMARS achiziționate înainte de 2022).

În concluzie, din punct de vedere militar și logistic, eficiența acestei secretizări poate fi pusă sub semnul întrebării, avînd în vedere informațiile deja disponibile Federației Ruse prin mecanismele de verificare și din surse deschise” scrie generalul.

”Este posibil ca decizia să fi avut și o componentă politică, pe lîngă considerentele de securitate invocate oficial, menită să mențină o fațadă de neutralitate informațională” mai spune el despre secretomania statului român.

Bomba ar fi următoarea: conform generalului, România sprijinea în 2022-23 Ucraina împotriva rușilor, dar pe de altă partea aducea rușii să inspecteze bazele și depozitele militare de la noi.

Argumentul lui Toma e, una peste alta, o pledoarie pentru a se recunoaște un lucru simplu: în privința tipurilor mari de armament și a arhitecturii de forțe, secretul a expirat cu mult înainte de 2022, prin tratate pe care România însăși le-a semnat și respectat. Ce s-a păzit cu atîta strictețe n-a fost, deci, informația față de Moscova – care o avea deja pe cale legală – ci față de propriii cetățeni. Iar asta nu e o strategie de apărare națională. E, mai degrabă, un reflex vechi de instituție obișnuită să tacă din inerție, nu din calcul, plătit din plin cu neîncredere acasă și cu imagine șifonată afară. (Bogdan Tiberiu Iacob)