CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

Dezvaluiri-soc: UNPR, spaguirea seicilor arabi si afacerile cu urmaritii FBI

0 comentarii / 2342 vizualizări / 30 mai 2012

Portavocea SRI, cum mai e cunoscut deputatul Ion Stan, aduce acuzații de o gravitate ieșită din comun formațiunii conduse de fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, în legătură cu bani murdari storși din industria de apărare a României, prin intermediul unor afaceri derulate cu infractori urmăriți de FBI, ori prin șpăgi cerute pe față unor șeici arabi.

Într-o declarație politică susținută în parlament, zilele trecute, vicepreședintele comisiei SRI, pesedistul Ion Stan, creionează un tablou șocant al industriei de apărare a României, așa cum a ”evoluat” în ultimii ani sub pulpana UNPR, formațiunea generalilor, cum i se mai spune.
Cu PDL la putere și cu Gabriel Oprea, președintele UNPR, la cîrma MapN, Compania Națională ROMARM a fost dată pe mîinile uneperistului Marius-Vasile Crişan, actualmente prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene Alba şi vicepreşedinte naţional al UNPR. ”Cu foarte puţine excepţii, industria de apărare, atât cât mai există, este deliberat împinsă în faliment, comenzile sunt la nivelul a 15-20% faţă de anul 2008, iar conturile peste tot blocate” afirmă deputatul PSD.

Care ar fi explicațiile acestui faliment aproape controlat?

Un exemplu: la conducerea Departamentului Achiziţii a fost numită, evident politic, Mihaela Cobaschi, o nepoată a senatoarei Sorina Plăcintă.

”Şefa achiziţiilor gestionează bugetul achiziţiilor la nivel naţional şi este nedespărţită de directorul Marius-Vasile Crişan, mai cu seamă la numeroasele şi desele întâlniri de afaceri care au loc numai la Hotelul Marriott. Pasiunea directorului pentru hoteluri de lux este cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate. El locuieşte în Bucureşti, pe cheltuiala statului, la Hotel Phoenicia, nu la Complexul Haiducul, unde stau alţi detaşaţi din provincie. În străinătate, partenerii străini îl campează prin paradisurile din insulele şi ţărişoarele exotice”.

Dezvăluirile lui Stan continuă: ”Unui şeic din Emiratele Arabe Unite, şeful Departamentului de Securitate, care a venit la Romarm pentru achiziţii, directorul Crişan i-a cerut un „comision” foarte mare. Şeicul s-a manifestat indignat şi a plecat fără să încheie contractul, spunându-i directorului că peste tot în lume comisionul îl plăteşte vânzătorul, nu cumpărătorul. În Iordania, tot din cauza comisionului cerut cumpărătorului, directorul Romarm a compromis şansele unui contract important. Partenerul iordanian a ţinut să precizeze că niciodată nu a mai întâlnit o astfel de situaţie în relaţiile cu partea română.
Fără să se pregătească, să se anunţe şi să obţină viza, directorul Crişan a aterizat pe aeroportul din Bagdad, de unde a încercat să-şi organizeze nişte întâlniri. După o zi şi o noapte de aşteptare, nefiind de nimeni luat în seamă, Crişan a venit aşa cum a plecat.
Aceste insuccese i-au fost, însă, compensate de relaţia de afaceri stabilită cu fraţii Oliver şi Ulhric M. Weigan, cetăţeni germani, foşti rezidenţi în SUA, pe seama cărora FBI-ul şi justiţia americană au reţinut nu mai puţin de 83 de capete de acuzare pentru „conspiraţie, import ilegal, deţinere şi transfer ilegal în SUA a peste 9.500 de mitraliere, spălare de bani şi evaziune fiscală”.

Cu personaje de acest calibru, ”Romarm şi Fabrica de Arme Cugir au încheiat cu firma M&M, o „căsuţă poştală” din SUA, un contract de vânzare arme de foc pentru piaţa comercială americană, încălcând grav alte contracte aflate în derulare pe aceeaşi piaţă. Şi, pentru a da fabricii lovitura de graţie, în contractual încheiat au fost prevăzute clauze de penalizare pentru nelivrări cuantificabile până la 35.000 dolari pe zi, ceea ce ar fi condus la preluarea fabricii de către Oliver Weigand, în cel mult un an. Această operaţiune infracţională a fost perfectată pe parcursul mai multor întâlniri atât în ţară, cât şi în străinătate, iar detaliile finale au fost stabilite şi agreate de Crişan şi Viorel Manole, cu Oliver Weigand, în perioada 10-16 iunie 2011, în Bahamas, unde cei doi s-au deplasat fără a avea un mandat pentru a negocia şi perfecta o asemenea afacere. De fapt, majoritatea deplasărilor lui Crişan în interesul serviciului, în străinătate, au fost făcute fără aprobare şi fără mandat, iar rapoartele de deplasare au lipsit până recent când, fiind atenţionat, a încropit ceva rapoarte laudative la adresa abilitaţii sale manageriale, dar fără conţinut.

Intervenţia unuia dintre serviciile secrete şi a Sindicatului de la Fabrica de Arme Cugir l-au determinat pe fostul ministru al economiei să ceară anularea şi renegocierea contractului cu M&M. Interesele de finanţare a partidului sau alte considerente, numai de el ştiute, l-au împiedicat însă pe ministrul economiei să pună capăt unei asemenea activităţi infracţionale.

Weigand cointeresează partenerii de afaceri din România, atât cu sume cash, cât şi cu cărţi de credit.

Prin afaceri de acest gen, Compania Naţională Romarm şi alte unităţi din industria de apărare au ajuns în situaţia de a fi puse pe lista societăţilor comerciale propuse pentru management privat, un management care nu va mai ţine seama de nevoile strategice şi de apărare ale României.

În viziunea PDL, industria de apărare este pregătită pentru a deveni una dintre cele mai mari afaceri imobiliare, cu o miză de mai multe miliarde. În acest sens, s-au pregătit mai multe proiecte de regrupare pentru crearea oportunităţilor imobiliare la Uzina de Tancuri Bucureşti, Metrom şi Carfîl Braşov şi Cugir” mai spune vicepreședintele Comisiei SRI.

”Industria naţională de apărare mai are şanse. Dar pentru a se mai salva ce se poate salva, ea trebuie eliberată de căpuşele politice şi de combinaţiile infracţionale cu mafia transnaţională a traficanţilor de arme” conchide el. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *