Într-un interviu pentru Digi 24, fostul consilier prezidențial Cristian Diaconescu face două afirmații de-a dreptul fierbinți care ar fi meritat ceva mai multe explicații, nu de alta, dar au legătură cu fapte extrem de grave petrecute în România ultimului an care ne-au trimis pe ultimul loc în Europa în clasamentul regimurilor democratice.

Întrebat de ziariștii Digi 24 dacă regretă faptul că a mers la Cotroceni, Cristian Diaconescu a subliniat:

„Nu, sub nicio formă. A fost o perioadă extrem de complicată, o perioadă tranzitorie, în care multe din ceea ce înseamnă voința și capacitatea României de a rămîne pe calea dreaptă, în care a acționat pînă acum, au fost puse în discuție prin tot felul de atacuri. Dar cu contribuția și a mea, și a multor altor dintre colegii noștri, această etapă a fost depășită”.

Diaconescu a venit la Cotroceni în februarie, după anularea alegerilor și plecarea lui Klaus Iohannis și a stat pînă în octombrie.
În această perioadă a avut loc eliminarea lui Călin Georgescu din cursa electorală, am avut alegerile prezidențiale din mai, cîștigate de Nicușor Dan, demisia lui Marcel Ciolacu de la palatul Victoria, instalarea guvernului Bolojan și declanșarea așa-ziselor reforme pentru reducerea deficitului bugetar.

Ar fi foarte interesant de știut care sunt ”atacurile” despre care vorbește Diaconescu, unele atît de grave încît au pus în pericol ”rămînerea României pe calea cea dreaptă”, dar care au fost contracarate de el și alți cîțiva colegi, foarte probabil de la Cotroceni? Alegerile cu marele favorit exclus din cursă? Dacă la amenințarea Călin Georgescu se referă Cristian Diaconescu, e grav, pentru că înseamnă că președinția țării s-a implicat în eliminarea lui. Victoria lui Nicușor la prezidențiale în numele eliminării amenințării George Simion? Din nou, ce rol putea avea consilierul Diaconescu și colegii săi?
Dacă nu astea sunt așa-zisele ”atacuri” la adresa României, la ce anume se referă Diaconescu în interviu?

O a doua afirmație firbinte este:

„Am primit foarte multe întrebări în acea perioadă din zona partenerilor noștri, în legătură cu, sigur, momentul excepțional al anulării alegerilor într-un stat democratic. Evident, era cît se poate de întemeiată această preocupare. Am răspuns la aceste întrebări și iată că situația s-a clarificat în egală măsură. Aceste zone trebuiau să rămînă într-o logică de continuitate, pentru că altfel se poate intra într-o situație pe care nici n-am dori vreodată să ne-o închipuim. Și acest aspect a fost păstrat chiar în contextul unor interimate”.

Interesant. Reamintim că pînă în ziua de 26 august 2025, oficialii români nu au recunoscut vreun interes extern față de anularea alegerilor. Abia în acea zi, noua ministră de Externe Oana Țoiu a aruncat bomba, dezvăluind într-o conferință de presă că oficialii americani ceruseră – și primiseră – explicații despre anularea alegerilor. În septembrie, Ministerul de Externe solicita ”eventuale observații sau puncte de vedere ale Autorității Electorale Permanente cu privire la Raportul Departamentului de Stat al SUA”, legate de tema anulării alegerilor.

Din partea americanilor putea veni, în principiu, o singură întrebare, și anume care a fost motivul real al anulării alegerilor. Cristian Diaconescu vorbește, însă, de ”foarte multe întrebări din zona partenerilor noștri”.

Care sunt acei parteneri externi, pe lîngă americani, și care sunt dovezile pe care le deține statul român că respectivii parteneri s-au declarat mulțumiți de explicațiile primite? Asta, mai ales în contextul în care, cel puțin cu Statele Unite, relațiile României sunt aproape complet înghețate. În baza acelor ”clarificări” nu s-au primit felicitări oficiale de peste ocean pentru victoria noului președinte, nu s-a mai precizat în raportul pe 2024 al Departamentului de stat că alegerile au fost libere și corecte, a fost scoasă România din programul Visa Waiwer și s-a decis înjumătățirea trupelor americane din țara noastră? Sunt întrebări care merită răspunsuri într-o măsură ceva mai mare decît a transmis Cristian Diaconescu în interviul amintit. (Bogdan Tiberiu Iacob)