Știm oficial că azi a avut loc o întrevedere la nivelul cel mai înalt, la Palatul Cotroceni, între președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, pe tema crizei guvernamentale. Niciunul dintre demnitari nu a făcut declarații după întîlnire, deși tema arde întregul popor. Deci, oficial, pînă acum nu știm ce s-a discutat ori stabilit. Dar am putea spune deja că președintele a dat două mesaje în doar cîteva cuvinte, și încă unele interesante.

Cum sună anunțul oficial al președinției, conform siteului instituției, secțiunea ”Agenda președintelui”:

”Ora 12,30 – Întâlnire cu Prim-ministrul României, Florin Cîțu, pe tema crizei guvernamentale.”

Prin numai 10-11 cuvinte, președintele transmite două mesaje.

În primul rînd, e aproape fără precedent ca agenda discuțiilor la Cotroceni să conțină și subiectul acestora. Întotdeauna se anunță strict participanții, după cum reiese și din imaginea de mai jos.

O singură dată s-a mai menționat tema discuției, acum mai bine de un an, cînd am aflat că președintele urmează să discute cu premierul Ludovic Orban pe tema fondurilor europene.
Faptul că acum președintele precizează din capul locului subiectul – și nu unul tocmai de mîndrie – e foarte interesant și nu întîmplător, în opinia noastră.

Al doilea mesaj transmis e că în România există la această oră o criză guvernamentală.
Un fapt contestat de prim-ministrul Florin Cîțu, care acum două zile a numit situația din România ”un mic impas!”.

”Soluția pentru a trece peste acest mic impas trebuie găsită în coaliție” a spus premierul către presă și popor.

Ceea ce la premier e ”mic impas”, la președinte e ”criză guvernamentală”.

De ce a recurs Klaus Iohannis la acest anunț oficial cu dublu mesaj?
Ne luăm îngăduința să emitem o ipoteză pînă vom avea o explicație publică.

Președintele a vrut să se pună la adăpost de un posibil temei de suspendare.
În ultimele zile, reamintim, liderii PSD și ai USRPLUS, Marcel Ciolacu, Dan Barna și Dacian Cioloș au relatat public despre tentativele eșuate de a discuta cu președintele pe tema crizei.
De la izbucnirea ei, Iohannis nu a reacționat în niciun fel, cu excepția unui mesaj pe Facebook în care a înfierat atitudinea USRPLUS; un mesaj care nici măcar nu poate fi numit oficial.

Constituția are, însă, prevederi ferme vizavi de obligațiile președintelui:

ARTICOLUL 80
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Tăcerea și pasivitatea de pînă acum a președintelui, ca și refuzul de a răspunde liderilor politici interesați de soluționarea crizei înseamnă ieșirea sa din cadrul stabilit de Constituție. Practic, președintele nu a acționat deloc întru buna funcționare a autorităților publice.

Să ne amintim că altfel a jucat predecesorul său, Traian Băsescu, în criza politică din 2009, cînd miniștrii PSD demisionaseră în bloc din guvern. După ce i-a îndemnat public pe liderii partidelor să-și bage picioarele într-un lighean cu apă rece și să acționeze rațional, Traian Băsescu i-a convocat la Cotroceni pe Emil Boc, premierul în exercițiu, și Mircea Geoană, liderul opoziției, cărora le-a sugerat să găsească o variantă de împăcare șamd. Pe tot parcursul crizei, Băsescu a avut ieșiri publice și poziționări diverse, deci nu s-a confruntat cu acuzația de neimplicare.

Nu același lucru se poate spune acum despre președintele Klaus Iohannis, care, pînă azi, s-a plasat, cum spuneam, complet în afara atribuțiilor constituționale.

Consiliat în legătură cu o posibilă acuzație pe această temă, președintele e probabil să fi vrut, prin întrevederea de azi, să se blindeze în fața unui atac care, teoretic cel puțin, ar putea conduce pînă la tema suspendării sale, mai ales că nu se întrevede cîtuși de puțin un final al crizei. (Bogdan Tiberiu IACOB)