În iunie 1999, guvernul condus de Radu Vasile din care făcea parte şi Crin Antonescu in calitate de ministru al Tineretului si Sportului, a aprobat licenţa de concesiune pentru exploatare pentru compania de stat Minvest Deva. Câteva luni mai târziu, în februarie 2000, un alt guvern, condus de Mugur Isărescu a aprobat transferul concesiunii înspre RMGC. Crin Antonescu a făcut parte din ambele Guverne care au acordat cele două concesiuni.

Decizia unilaterală a liderului PNL, Crin Antonescu, de a declara că partidul său va vota împotriva proiectului de lege privind Roşia Montană a generat reacţii vehemente din partea Gabriel Resources. Compania canadiană, ce deţine 80% din Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a invocat posibilitatea de a da în judecată statul român, pretinzând daune de miliarde de dolari. La aceste declaraţii, răspunsul lui Antonescu dat miercuri a fost acela că „Nu pot să admit ideea că România are aşa, din senin, de plătit nişte despăgubiri. Pentru ce? Ce a făcut România? Drepturile cui le-a încălcat? Ce angajament şi-a încălcat? „.

Joi după amiază, premierul Victor Ponta şi ministrul Dan Şova au precizat că, în conformitate cu prevederile conţinute de licenţele de exploatare, RMGC poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari. Acestea pot fi cerute în faţa instanţelor comerciale internaţionale în baza convenţiilor de promovare şi protecţie reciprocă a investiţiilor.

Pentru a răspunde la întrebarea preşedintelui PNL trebuie să avem în vedere istoria acordării licenţelor de exploatare de la Roşia Montană după 1989. În iunie 1999, guvernul condus de Radu Vasile din care facea parte si Crin Antonescu in calitate de ministru al Tineretului si Sportului, a aprobat licenţa de concesiune pentru exploatare pentru compania de stat Minvest Deva.

Câteva luni mai târziu, în februarie 2000, un alt guvern, condus de Mugur Isărescu a aprobat transferul concesiunii înspre RMGC, conform contractului de asociere dintre Minvest şi Gabriel Resources.

Crin Antonescu a făcut parte din ambele Guverne care au acordat cele două concesiuni şi, deşi nu a fost ministru de resort, domnul Antonescu a fost informat, ca ministru, despre conţinutul acestora. În plus, responsabilitatea ministerială în România este una comună şi aparţine întregului cabinet. De aceea, Crin Antonescu a girat la acel moment, în calitate de membru al cabinetului acordarea licenţei ce a marcat demararea proiectului Roşia Montană.

Admiţând că domnul Antonescu nu îşi mai aminteşte conţinutul de atunci al acordurilor cu RMGC, rămâne însă problema acordurilor pe care miniştrii liberali ai culturii şi finanţelor l-au dat în momentul în care premierul Ponta a pus problema trimiterii legii înspre Parlament. Între 27 august, data la care guvernul a luat decizia de a trimite Parlamentului legea ce ar fi permis exploatarea de la Roşia Montană, şi anunţarea deciziei PNL, Antonescu avea timp destul să-i întrebe pe miniştrii PNL despre natura înţelegerilor dintre statul român şi Gabriel Resources. Evident, este greu de crezut că cei doi miniştri nu l-au informat pe şeful lor de partid despre acest proiect înainte de 27 august.

Dacă nu l-au informat, mă întreb de ce mai au aceşti domni sprijinul politic al PNL pentru a face parte din Guvernul României.

Așadar, Crin Antonescu avea de unde să ştie că statul român este pasibil de plata anumitor daune înspre RMGC, lucru recunoscut ulterior chiar de el. Din păcate, Antonescu a preferat să ia o decizie politică iresponsabilă, sabotând dezbaterea proiectului de lege, înainte ca el să fi fost discutat în Parlament. Acesta a fost şi motivul pentru care statul român este acum pasibil de plata unei sume mari de bani. (Obiectiv.info)