Florin, Florina, Florica, Viorica, Viorel. Margareta, Delia, Crin, Crina, Bujor, Narcisa, Lăcrămioara, sunt numai câteva dintre prenumele de români, care așteaptă cu nerăbdare Duminica Floriilor, ziua când îşi serbează onomastica, alături de familie şi de prieteni. Pentru creștini, această dată marchează începutul sărbătorilor pascale.

Denumirea de Florii vine de la zeiţa florilor, venerată de romani şi simbolizează renașterea naturii. Tot în atunci se sărbătorește intrarea Domnului în Ierusalim.
Se spune în Biblie, că în dimineaţa Floriilor, Iisus se îndrepta, împreună cu ucenicii săi, spre Cetate. În apropiere de satul Betfage, de lângă Muntele Măslinilor, Mântuitorul I-a trimis acolo pe doi dintre însoţitorii Săi, ca să-i aducă un mânz ce se afla lângă o asină. Astfel, se împlineau spusele profetului Zaharia: „Spuneţi fiicei Sionului că Împăratul vine blând şi călare pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug (Matei 21, 5).” Cu o zi în urmă, El îl înviase pe Lazăr în Betania și toată lumea aflase despre această minune.
Hristos a fost întâmpinat cu mare bucurie, ca un adevărat învingător al morţii. Locuitorii cetăţii aveau sentimentul că însuşi Dumnezeu a poposit în lume şi L-au întâmpinat cu ramuri de măslin şi de finic, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. A fost singurul moment din viaţa lui Iisus când a acceptat să fie ovaţionat, ca un împărat.
Tradiţia creştină este ca, în ziua de Florii, să se sfinţească, prin stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart credincioşilor. Aceştia le pun la icoane şi la intrarea în case, ca să fie feriţi de boli şi necazuri tot anul. Preoţii şi ceilalţi slujitori ai Bisericii ţin în mâSini, alături de ramurile de salcie, lumânări aprinse ce simbolizează triumful vieţii asupra morţii.

Celor care se împărtășesc li se va îndeplini orice dorință

Există, însă, şi o sumedenie de obiceiuri, multe dintre ele precreştine, legate de această zi. Cei care ţin post au dreptul să mănânce peşte şi să bea un pahar cu vin. Se spune că în această zi e bine să se aerisească hainele şi zestrea. Oamenii n-au voie să se spele pe cap, pentru că vor albi curând. Urzicile înfloresc şi nu mai sunt bune de la această dată încolo. Celor care se împărtăşesc de Florii li se va îndeplini orice dorinţă.
La ţară, gospodinele umplu ciubăraşele cu florile pe care le vor folosi la decorarea ouălor de Paşti, iar ziua este ideală pentru a oferi buchete prietenilor şi cunoscuţilor. Ramurile de salcie sfințite în biserică se vor păstra tot restul anului pentru că, se mai zice zice despre ele că pot tămădui diferite boli. Dar cel mai mare prilej de petrecere în această zi, e pentru cei ce poartă nume de flori. (Răzvan Mateescu)