S-a stabilit. Vor fi cuplate alegerile europarlamentare cu referendumul pentru Constitutia revizuita. La fel cum s-a intamplat si in 2007. Referendumul va fi organizat in doua zile, 24 si 25 mai, in speranta ca se vor prezenta 50 la suta plus unu dintre cetatenii Romaniei. Toti. Inclusiv cele cateva milioane aflate peste granita. Este o prima improbabilitate. Procentul prevazut de Legea referendumului in vigoare in luna mai va fi extrem de greu de atins. Daca nu cumva imposibil. Dar prima mare intrebare, inainte de a se ajunge la operatiunea propriu-zisa, este daca pana atunci va fi posibila derularea tuturor procedurilor, astfel incat referendumul chiar sa poata fi organizat. Daca nu, daca din acest motiv sau din cel al neindeplinirii pragului se va produce un esec, atunci cineva va trebui sa plateasca factura politica. Care va fi enorma.

Sa incercam o numaratoare inversa. Prima saptamana in care Parlamentul incepe sa lucreze in plen – deocamdata senatorii si deputatii lucreaza doar in comisii – incepe pe 3 februarie. In prima saptamana, din punctul de vedere al plenurilor si al revizuirii Constitutiei, nu se poate intampla absolut nimic. Cel mult se va lucra in Comisia speciala, in scopul armonizarii proiectului cu observatiile Comisiei de la Venetia. Sa admitem ca, muncind alert, Comisia speciala va avea un proiect gata la sfarsitul saptamanii. Desi e greu de crezut acest lucru. Asta inseamna ca, in conformitate cu legea fundamentala in vigoare, poate fi sesizata Curtea Constitutioanala a Romaniei careia i se pune proiectul la dispozitie pentru a se pronunta in zece zile. Daca si acest calendar va fi indeplinit cu maxima operativitate, atunci cele doua Camere ar putea sa inceapa dezbaterea pe articole a prevederilor constitutionale incepand din data de 17 februarie. Ce se va intampla in acest sens?

Conform Constitutiei, este obligatoriu ca fiecare dintre cele doua Camere, analizand articol cu articol, sa se pronunte. In final, in fiecare plen se va vota, iar Constitutia revizuita devine valida pentru referendum din punctul de vedere al Parlamentului doar in eventualitatea in care, in favoarea acestei decizii, se pronunta doua treimi din numarul total al deputatilor si senatorilor. Acest procent, cu toata majoritatea uriasa de care dispune USL, este greu de atins daca ne gandim si la opozitie. Si la posibilele absente. Motivate sau nemotivate. A doua observatie este ca, pentru a armoniza proiectul, cele doua Camere vor trebui sa ia deciziile pe rand. Cat timp va dura? Chiar daca exista o decizie politica ferma in acest sens, sa nu uitam ca nu ne referim la o lege oarecare, nici macar la o lege organica, ci chiar la legea fundamentala a statului.

Asadar, este rezonabil sa ne gandim ca, daca procedurile de mai sus vor debuta pe 17 februarie, ele s-ar putea finaliza nu mai devreme de doua saptamani. Se intra, asadar, in luna martie. Proiectul Constitutiei revizuite, inainte de a fi supus procedurii referendumului, mai trebuie sa indeplineasca doua conditii. Sa mai fie o data prezentat Comisiei de la Venetia pentru a primi de acolo asigurari ca observatiile facute anterior de aceasta au fost operate. Sa admitem, din nou, optimisti fiind, ca totul este in regula si primim un aviz in prima saptamana din martie. Din acel moment proiectul poate fi prezentat Curtii Constitutionale. Aceasta are obligatia de a se pronunta in zece zile. Aici poate surveni un prim moment extrem de periculos pentru initiatorii acestui demers politic.

Presedintele Traian Basescu a insistat in repetate randuri asupra faptului ca referendumul initiat de domnia sa, prin care poporul sveran a hotarat un Parlament unicameral cu numai 300 de membri, in mod obligatoriu trebuia sa se regaseasca intr-o revizuire a Constitutiei. Ceea ce nu s-a intamplat. USL a ratat momentul de a modifica in sensul acela Constitutia, de a supune revizuirea, asa cum scrie in Constitutie, unui refrendum care, cu pragul de 50 la suta, nu ar fi trecut. Astfel, paranteza deschisa de Basescu ar fi putut sa fie inchisa de USL. Asa ca problema ramane de actualitate. Iar presedintele va ataca din toate pozitiile revizurea. Dar si domnul Augustin Zegrean s-a pronuntat in acelasi sens. Ca de altfel si Constitutia actuala care prevede, in mod explicit, in articolul 152 ca prin nicio revizuire nu pot fi incalcate drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor ori garantiile acordate acestora. Este previzibil ca ne vom afla in situatia in care, dupa zece zile, CCR va respinge proiectul. Si aici ar putea fi inchisa definitiv tema revizurii Constitutiei.

Sa admitem, prin absurd, contrariul. Si anume ca majoritatea de doua treimi a Curtii Constitutionale ar ajunge la concluzia ca Basescu se inseala. Ca se inseala si domnul Zegrean. In aceasta eventualitate, in zece zile vine avizul de la CCR. Dar si aici exista un daca. Daca nu cumva exista si alte motive de respingere a proiectului, cum ar fi de pilda unele modificari aduse Justitiei care ar putea fi interpretate ca o restrangere a independentei acesteia.

Sa trecem insa si peste acest obstacol. Si sa concluzionam ca, daca toate lucrurile merg unse, in ce de-a treia saptamna a lunii martie, in fine, Parlamentul ar putea vota legea de organizare a referendumului pentru revizuirea Constitutiei. Acest act normativ poate fi atacat la CCR de catre presedintele Tarian Basescu. Si aici avem o certitudine. Chiar asta va face. Dar nu imediat. El va utiliza tot timpul pe care il are la dispozitie pentru a tergiversa lucrurile. S-ar putea ajunge astfel ca abia la sfrasitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie contestatiile lui Basescu sa ajunga la Curtea Constitutionala.

Sa fim din nou optimisti. Sa spunem ca Basescu nu va trage de timp mai mult de zece zile. Asta inseamna ca in a doua parte a lunii aprilie ar putea exista un raspuns al Curtii Constitutionale. Mai spre sfarsitul lunii.

Daca toate termenele vor fi mai scurte decat se va intampla in realitatea, tot nu ramane un interval suficient de mare de timp pentru a fi organizat referendumul simultan cu europarlamentarele. Riscul, asadar, este multiplu si urias in acelasi timp. Esecul este nu numai posibil, ci si previzibil. Din punct de vedere politic, intr-un an de doua ori electoral, el ar putea reprezenta o catastrofa. Cine va plati factura? (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews