CURS VALUTAR

Eșecul moțiunii. Cine pierde ce

4 comentarii / 692 vizualizări / 1 octombrie 2019

În măsura în care parlamentarii se vor lăsa convinși că, după căderea Guvernului Dăncilă, se va intra în spirala alegerilor anticipate, moțiunea de cenzură nu va trece. Pentru că unii nu sunt siguri că se vor găsi pe locuri eligibile pe viitoarele liste la legislative. Iar alții, cei mai mulți, își pierd pensia specială, pentru că nu se conformează legii care precizeză faptul că, pentru a obține acest privilegiu, este necesară exercitarea unui mandat întreg. Deci totul se joacă pe o carte, până la urmă psihologică. De aceea, pentru frontul anti-PSD, afirmațiile legate de anticipate sunt profund periculoase. Și moțiunea poate să cadă. Indiferent câte semnături a obținut Ludovic Orban. La asta se mai adaugă și dificultatea extremă de a forma din atât de multe partide un nou guvern. Iar bomboana pe colivă îi aparține lui Victor Ponta, care poate vota moțiunea, dar nu și un guvern anti-PSD.
În aceste condiții, este interesant de evaluat ce se întâmplă dacă moțiunea cade. Cine, ce și cât pierde? Cine va plăti factura? Cum influențează un asemenea eșec alegerile prezidențiale? Ce se va întâmpla în interiorul partidelor din frontul anti-PSD? Se schimbă ierarhiile?
Prima linie de apărare a liberalilor se va concentra cu certitudine asupra ideii de trădare. Ludvic Orban va striga din răsputeri că a făcut totul pentru a transforma glonțul de argint într-un glonț mortal. Dar nu a reușit din cauza trădătorilor. Și îi va identifica pe trădători în tabăra Pro România, în tabăra ALDE, în tabăra PSD și, în caz de urgență, chiar în tabăra USR. În niciun caz în tabăra PNL. Aceasta este prima și ultima sa linie de apărare. În rest, nu are încotro. Va rămâne expus criticilor și atacurilor din interiorul și din exeriorul partidului. Klaus Iohannis va fi cât se poate de mulțumit. O păstrează ca principal și confortabil adversar pe Viorica Dăncilă. Utilizează în continuare Guvernul drept un sac de box electoral. Și amână schimbarea, de care nici nu prea mai are nevoie, pentru un alt prilej.
Nu același lucru se întâmplă cu celelalte partide. USR se va apăra insistând asupra faptului că, de la bun început, nu a fost de acord cu dărâmarea mai devreme de termen a Guvernului. Și că cel mai adesea a afirmat că este nevoie fie de alegeri la termen, fie de alegeri anticipate. Nu-și va asuma răspunderea. Vinovatul de serviciu va fi Ludovic Orban.
Toate celalte partide care au semnat pentru moțiune îl vor lua la țintă tot pe Ludovic Orban. Acuzându-l. Fie că nu a negociat cum trebuie, fie că s-a pripit. Altfel nu pot scăpa de răspundere. Dacă nu găsesc un vinovat extern, vor fi nevoiți să deconteze la rândul lor această înfrângere în fața propriului electorat.
Mă întorc la Ludovic Orban. Importante este ce se va întâmpla în PNL. În PNL, Ludovic Orban, deși a obținut victorii relevante în mai multe bătălii, are o opoziție mai mult sau mai puțin tăcută. Și extrem de înverșunată. Sunt mulți liberali din vechiul PNL și din vechiul PDL care-i vor capul. Și tare i-ar vrea capul și Klaus Iohannis. Care nu are încredere în Ludovic Orban. Plăcile tectonice se vor mișca violent. Și poate dezordonat. În ciuda faptului că, pentru Ludovic Orban, obținerea unui nou mandat înseamnă susținerea PNL. Iar susținerea înseamnă liniște în PNL. Până la un punct.
Prin urmare, utilizând argumente de logică fomală, ajungem la singura concluzie rezonabilă. Dacă moțiunea de cenzură nu trece, nu trece fiindcă parlamentarii se tem că-și vor pierde mandatele, dacă PNL și USR forțează alegeri anticipate. Iar în acest scenariu, cel care va deconta cel mai scump, probabil cu capul, este Ludovic Orban. Iar cel care a lansat zilele trecute cu insistență scenariul anticipatelor, ca un fel de sabie a lui Damocles, respectiv Rareș Bogdan, va avea numai de câștigat. Printr-un efect de ricoșeu, el ar putea accesa în viitor președinția partidului. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

4 Comentarii

  1. Guvernul Dancila este pe cale sa cada intr-o cursa mortala, intinsa de presedintele Iohannis.
    Astazi, cand opozitia va depune listele pentru motiunea de cenzura, ne aflam in cea de-a 36-a zi de la plecarea ALDE de la guvernare si de nesolicitare a votului de incredere in Parlament. Practic, prin depunerea motiunii, opozitia nu a facut decat sa creeze o tulburare puternica a apelor astfel incat PSD si Viorica Dancila sa fie orbiti cu totul si sa nu vada unde se ascunde pericolul. Iar pericolul este ca au uitat de obligatia constitutionala de a veni in parlament cu un guvern restructurat.
    Un calcul simplu ne arata ca guvernul devine neconstitutional si poate fi demis de drept inca de vineri 11 octombrie, adica peste fix 10 zile. Fara ca sa mai fie necesara votarea motiunii. Cine sa demita guvernul? Constitutia. Cum ea nu are gura sa vorbeasca o va face presedintele Iohannis care, in baza art 85 coroborat cu art 107 va anunta ca Guvernul este demis si va invita partidele la consultari. De data asta, da, va fi un conflict de natura constitutionala intre presedinte si guvern care va fi rezolvat de CCR in mod constitutional. Adica favorabil presedintelui.

    Asta avea KWI in minte cand a spus „abia astept”… Abia asteapta scurgerea celor 45 zile, nu votarea motiunii. Iata ca si VVD are dreptate atunci cand spune „motiunea nu va trece”, pentru ca, fie nu se va mai vota, fie votul nu va mai conta, cel mai probabil

  2. Ca de obicei Franklin, spui numai tampenii.

    Iata ce spune Constitutia, la art. 110, alin. (2): „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

    In constitutie, la „art 85 coroborat cu art 107”, nu se prevede ca presedintele sa poata da o lovitura de stat. Sigur, o poate face, dar va raspunde pentru faptele sale.

    Iata ce prevede, de fapt, art. 107, invocat de Franklin, la alin. (2): „Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru”. Cine nu crede, sa mearga la textul Constitutiei si sa citeasca.

    Franklin este hartia de turnesol care ne indica cat de tulburati la mine sunt cei care-l platesc sa posteze abuzurile pe care intentioneaza sa le comita.

    • Nu e vorba despre mine, ci despre situatia in care se afla guvernul.
      Conf art 85 (NUMIREA GUVERNULUI!!!)
      „(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.

      Aici nu mai e loc de intors. Daca se va ajunge la scadenta celor 45 zile, presedintele constata ca nu poate numi si revoca ministrii cabinetului pentru ca PM nu a propus Parlamentului niciun govern restructurat, acceptand sa conduca tara cu un guvern fara ministri, doar pentru a fugi de raspunderea parlamentara.
      Presedintia poate solicita urmarirea penala pe numele Vioricai Dancila, conf art 109 (2).

      Si tot in baza aceluiasi articol, presedintele poate dispune suspendarea din functie a oricarui membru al guvernului (inclusiv a VVD) si o va face! Repet, „suspendarea” si nu „revocarea” din functie.

      Iata art 109
      (2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    • Iata si alte aliniate din art 107

      (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

      (4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *