”Întrebări fără răspuns privind strategia de apărare împotriva dronelor” se intitulează o analiză a Euractiv Germania, după incidentul de la Galați, iar publicația lansează ipoteza, pe baza spuselor unor oficiali occidentali din domeniul securității, că România nu a doborît drona, deși ar fi trebuit să o facă, de teama unei escaladări a tenisunilor cu Rusia.

”Dronele rusești care deviază de la traiectorie și se prăbușesc ulterior pe teritoriul românesc au devenit, începînd din 2023, un fenomen recurent. După ce o dronă rusească a rănit două persoane în noaptea de joi spre vineri în orașul românesc Galați, președintele Nicușor Dan a cerut sprijin din partea NATO și a apărat decizia armatei de a nu doborî drona.

„Forțele armate române au acționat conform procedurilor stabilite pentru astfel de situații și au avut ordin clar să doboare drona de îndată ce condițiile ar fi permis o astfel de operațiune fără riscul de victime sau de pagube la sol”, a declarat el.

„Decizia de a nu ataca ținta a fost luată deoarece nu au existat condițiile necesare pentru a o distruge fără a pune în pericol securitatea populației civile într-o măsură sporită”, a adăugat el.

Obiectivul real al acestei decizii rămîne însă discutabil. Deși interceptarea unei drone care transportă un focos de 50 pînă la 90 kg implică inevitabil riscul de cădere a resturilor, aceste riscuri sunt adesea mai mici decît cele generate de un impact direct într-o zonă rezidențială. Oficiali occidentali din domeniul securității suspectează, prin urmare, că reținerea în a doborî dronele rusești reflectă mai degrabă dorința României de a evita o atitudine mai confruntativă față de Moscova” scrie Euractiv. (Traducere și adaptare B.T.I.)