CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9490 RON DOWN | 1 USD = 4.3853 RON DOWN | 1 GBP = 5.8544 RON DOWN

Europa se face țăndări. Dar nu se predă

0 comentarii / 1809 vizualizări / 27 iunie 2016

Deși perioada emoțională nu a trecut, sunt de observat câteva fenomene, atât în Marea Britanie, cât și în Europa, cărora putem să le adăugăm și reacții ale terților, care ne pot conduce la câteva concluzii provizorii. Cea mai importantă pentru noi și cea mai alarmantă totodată este că Europa se poate face țăndări. Cel puțin construcția pe care o avem în acest moment. Ceea ce nu înseamnă că Europa se va preda.
Este într-adevăr interesant și ce se va întâmpla în Marea Britanie. Care va fi reacția finală a celor două Irlande. Ce decizie se va lua Scoția, care ține morțiș să rămână în UE, dar care face încă parte din Marea Britanie, care a decis să plece din UE. Și, în fine, ce se va întâmpla cu amenințările Londrei, o capitală cosmopolită a lumii, dar și a Marii Britanii care număra 20 de milioane de locuitori și care a votat pentru rămânerea în UE, iar acum semnalizează o voință de desprindere din UK. Cum adică? Va rămâne Marea Britanie fără capitală și fără Scoția?
Mult mai important pentru noi este, însă, să observăm ce se întâmplă în Uniunea Europeană fără Marea Britanie. Primul fapt clar și extrem de relevant este că lecția nu a fost înțeleasă și cu atât mai puțin însușită. Ce înseamnă această lecție?
În primul rând faptul că, în viitor, va fi de neconceput ca Uniunea Europeană să mai funcționeze sub comandă unică. Sub comanda unică a Berlinului, o comandă disimulată sub forma unei concertări false a statelor fondatoare și, în special, a binomului Germania – Franța. O Europă sub comandă unică este hegemonică. Rău percepută de statele mai mici, mai ales de cele de la periferia Uniunii, care, chiar dacă au de câștigat e termen scurt și mediu, pe termen lung, sunt nu numai reduse la tăcere, nu numai amputate grav în materie de suveranitate, dar și transformate în piețe de desfacere, în piețe de forță de muncă ieftină, de materii prime și mai ales în câmpuri experimentale. Lecția Brexitului Marii Britanii ar fi trebuit să pună în gardă Germania. Să o determine pe Angela Merkel să schimbe cu 180 de grade abordarea. S-a întâmplat asta?
Acum, avem dovada că răspunsul este negativ. Angela Merkel, în calitatea ei de cancelar, și Germania, în postura de stat locomotivă UE, ne-au transmis că nici prin cap nu le trece ca, în urma palmei dată de Marea Britanie, să renunțe la rolul hegemonic. Sau cel puțin să-l atenueze. Dimpotrivă. Primele reacții, care nu mai sunt de astă dată emoționale, ne spun răspicat că Germania are intenția să-și întărească poziția de comandă. De dictat.
Asta înseamnă că, în viitor, dacă lucrurile rămân așa, între UE și Marea Britanie vor exista tensiuni extrem de dăunătoare pentru continent, atâta timp cât UK va fi și cu un picior afară, dar și cu un picior înăuntru. Putând încă, cel puțin doi ani, să influențeze decisiv mersul evenimentelor, în ciuda faptului că nu vor mai avea drept de vot. Puten deduce cu ușurință că, în loc să se atenueze, tensiunile dintre Berlin și Statele Unite vor crește. Mai ales în ceea ce privește politica față de Moscova. Aceasta este o a două amenințare pentru viitorul UE, atâta timp cât Germania nu renunță le poziția ei hegemonică și la politica ei duplicitară în raport cu Moscova, iar Statele Unite nu-și pot permite, mai ales sub o nouă administrație, să cedeze decisiv în plan geopolitic.
A treia lecție care nu a fost asumată – se vede clar din toate declarațiile de până acum-este că birocrația de la Bruxelles, uriașă, greoaie, extrem de costisitoare, va rămâne nereformată. Dacă Germania nu are nici cea mai mică intenție de a renunța la poziția ei hegemonică sau de a o diminua, atunci este de înțeles de ce deciziile luate la Berlin trebuiesc permanent mascate în spatele birocraților de la Bruxelles. Pentru că numai astfel popoarele pot fi înșelate, în sensul că deciziile aparțin conducerii UE sau chiar propriilor state și nu Berlinului.
Dacă aceste lucruri nu au fost înțelese și nu sunt asumate, atunci vom descoperi și vom și înțelege de ce stau lucrurile așa, ca Uniunea Europeană nu va beneficia, în viitor, de mai multă unitate, că lucrurile vor rămâne, în continuare, așa cum sunt, adică o Europa cu mai multe viteze, dar cu un singur pivot, aflat la Berlin.
Dacă în această țara numită România se mai poate vorbi cumva de patriotism, de înțelepciune și de curaj politic, de pragmatism pe termen scurt, mediu și lung, dacă mai putem vorbi cumva de vreun proiect de țară, atunci toate realitățile descrise mai sus trebuiesc luate în calcul. Și, în baza lor, noi trebuie să elaborăm scenarii alternative ale viitorului. Nu este simplu. Dimpotrivă. Este extrem de complicat. Pentru că, prin poziția noastră geostrategică, suntem și extrem de expuși, dar am putea fi și extrem de avantajați. Spre deosebire de multe alte state europene, principala amenințare în ceea ce privește România este cea de securitate. Evident, nu mă gândesc nu mă gândesc la securitatea internă. (Sorin Roșca Stănescu)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *