Prin reprezentantii sai, Polonia a recunoascut faptul ca a incalcat normele nationale si internationale, facandu-se vinovata de torturarea unor prizonieri. Romania insa, tace. Care pot fi consecintele uneia sau alteia dintre cele doua atitudini?
In Romania, exista personaje, aflate la carma unor institutii, foarte obediente fata de noii nostri parteneri externi incat, isi imagineaza ca trebuie sa raspunda oricarei solicitari, indiferent de natura acesteia, fie ea si criminala, si ca, in ciuda unor dezvaluiri si a unui scandal international, care poate afecta imaginea acestei tari pe termen lung, adevarul nu trebuie recunoscut nici in ruptul capului.
In Romania au existat, cu concursul, in mod cert, al presedintelui Traian Basescu si a sefilor unor servicii secrete, centre de detentie in care au fost torturati prezumtivi teroristi sau falsi teroristi, asupra carora americanii aveau o banuiala in acest sens. S-a intamplat fiindca legislatia din Statele Unite interzice, cu desavarsire, tortura in interiorul granitelor. Dar afara? Afara este cu totul altceva si, daca exista concursul unor autoritati locale slugarnice – au crezut initiatorii acestui program – ca nu vor exista nici consecinte. Dar consecintele, iata, vin chiar din interiororul Statelor Unite, de la cel mai inalt nivel, cel al Senatului. Al unui senat care nu este subordonat serviciilor secrete ci, dimpotriva, le controleaza. Spre deosebire de Senatul Romaniei. Iar in baza principiului dominoului, acest scandal se propaga chiar daca, incercand sa menajeze Bucurestiul, pentru moment, numele tarii noastre este innegrit in documentele oficiale.
M-am referit anterior la exemplul Marii Britanii. Cel mai important aliat strategic al Statelor Unite a refuzat sa participe la o asemenea faradelege. Iar pozitia Marii Britanii nu a fost deloc periclitata. Dimpotriva. Acum, voi da un alt exemplu.
Autoritatile de la Varsovia, ca si cele de la Bucuresti, au acceptat, deliberat, crima de a torutura oameni pe teritoriul statelor pe care le pastoresc, au recunoscut ca au gresit si si-au cerut, public, scuze. Probabil cei vinovati urmeaza sa fie sanctionati.
Romania nici nu recunoaste, nici nu-si cere scuze. Ceea ce inseamna ca, dincolo de incalcarea legislatiei nationale si internationale, prin savarsirea crimei torturii impotriva unor cetateni ai planetei, Romania se face vinovata si de sperjur si de tainuire si, ceea ce este mai grav chiar, de nesinceritate fata de partenerii din Uniunea Europeana. Cine spala rusinea? Speranta noastra este ca presedintele ales va face ceva. Ceva pentru a spala obrazul patat de presedintele in functie. (Sorin Rosca Stanescu)