Jandarmeria e pusă la colț pentru intervenții prea brutale la mitingul de sîmbătă, unui jandarm cam dur cu un protestatar i s-a scotocit, chiar, prin toată biografia și a fost expus prin media ori pe rețelele sociale cu rubedenii cu tot. O bună parte a presei răcnește cu indignare că protestele spontane nu au nevoie de autorizare, că așa scrie la Constituție și de aia am murit în revoluție. Pentru dreptul de a protesta oricînd vrea mușchii noștri, în numele versiunii noastre de democrație. Eu aflu, de la un respectabil coleg de breaslă, că sunt spălat pe creier cînd invoc legea adunărilor publice și interdicția organizării de proteste lîngă spitale ori stații de metrou, pentru că legea aia e tîmpită și a fost dată sub presiunea minerilor, în 91. Poate că sunt spălat pe creier, admit; ceva memorie mi-a mai rămas, însă.

Suficient cît să îmi amintesc că, acum cîțiva ani, Biserica ”Adoratorii lui Iohannis” de azi se închina altui ”sfînt”, pe nume Traian Băsescu, și își modula pozițiile și principiile morale fix după interesele lui.

Azi, spre exemplu, mitingurile disperării nu au nevoie de aprobare. Cînd deznădejdea scoate oamenii spontan în stradă cui îi mai arde de respectarea legii și de autorizații? Cel puțin acestea sunt mesajele pe care le întîlnim la vectorii de imagine ai manifestațiilor de stradă, în media ori pe rețelele sociale.
S-ar putea chiar să aibă dreptate!

Dar, fir-ar să fie, dreptatea asta nu e aceeași pentru toți?
Nu ne supunem toți acelorași reguli?
Nu ni se aplică tuturor aceleași principii?
Se pare că nu.

În septembrie 2010, am avut ceea ce se cheamă, realmente, un protest al disperării, unul ieșit din tipare, e vorba de manifestația polițiștilor nemulțumiți de tăierile de salarii și de alte probleme care îi afectau direct pe fondul crizei.
Mii de angajați ai MAI au mers în marș la palatul Cotroceni și au strigat celebrul slogan ”Ieși afară, javră ordinară!” pe adresa șefului statului.
Delict clar de lezmajestate.

În următoarele zile au explodat reacții dure.
Președintele a acuzat jandarmii că au fost prea pașnici și că nu au sărit cu pulanele pe colegii polițiști, vinovați de proteste ilegale; ba chiar a anunțat că renunță, scîrbit, la serviciile Poliției. Ce spectacol internațional ar fi fost o bătălie de stradă pe gustul președintelui, între două structuri militarizate…

Per ansamblu, Băsescu acuza și Poliția, care ar fi protestat ilegal, și Jandarmeria, care nu a intervenit în forță, de subminarea statului.

Pe toate canalele băsiste s-a rostogolit teza ilegalității protestului.

”Traian Băsescu renunţă la serviciile Poliţiei, după mitingul ilegal de vineri, de la Palatul Cotroceni” titra cu litere de o șchioapă Gîndul. ”Practic, poliţiştii au încălcat legea organizând un marş ilegal, iar Jandarmeria, care supraveghea traseul manifestanţilor, nu a intervenit să-i oprească. Însă liderii marşului au fost amendaţi pentru încălcarea legii” se mai puncta.

”Desi mitingul a fost aprobat pentru Piata Victoriei, politistii au decis sa incalce legea si sa marsaluiasca pana la Palatul Cotroceni. Explicatia: „Respectam legea asa cum o respecta si Guvernul. L-am autorizat noi”” scria Hotnews.

S-a descoperit chiar că aruncarea caschetelor e penală și se cere pușcărie.

Siteul băsist Madam Blogary compara protestul polițiștilor cu atacarea Poloniei de către Wermacht, în 1939 și comenta:

”Poliţişti îmbrăcaţi în uniformă şi înarmaţi (unii dintre ei) participă la o manifestaţie politică anti-prezidenţială neautorizată. Uniforma şi arma sînt simboluri ale autorităţii, elemente de identificare ale instituţiei. Oganizatorul demonstraţiei, sindicatul poliţiştilor, încalcă flagrant legea şi, chiar mai grav decît atît, ordinea publică, fără ca Jandarmeria să ia vreo măsură.
Logic, şefii Poliţiei, Jandarmeriei şi serviciului de informaţii al MAI, cei cărora le revenea responsabilitatea ultimă în conducerea acestor instituţii, în prevenirea sau cel puţin gestionarea în timp real a evenimentelor, trebuie să-şi prezinte demisiile, la cererea şefului lor direct, Ministrul de Interne. Nu numai că Poliţia şi Jandarmeria nu au fost capabile să menţină ordinea publică, ba chiar au iniţiat încălcarea ei, într-un dispreţ total faţă de cetăţenii nepurtători de uniformă şi armă. Aici nu vorbim doar despre o manifestaţie politică neautorizată şi de utilizarea simbolurilor autorităţii şi ale statului român într-un protest politic împotriva instituţiei prezidenţiale”.

Ministrul de Interne Vasile Blaga era de acord că un miting autorizat nu are dreptul să se transforme într-un marș neautorizat: „Au dreptul să-şi manifeste nemulţumirea, ca toţi cetăţenii acestei ţări, în cadru strict legal. Iar în faţa Palatului Victoria, unde aveau tot dreptul să manifeste între anumite ore, nu ridic nicio obiecţie nici vis-a-vis de ce au strigat, oamenii la supărare pot să strige tot ce doresc, să-şi arate nemulţumirea, dar din moment ce au pornit în marş neautorizat spre Palatul Cotroceni, de data asta lucrurile nu mai sunt în regulă şi nu vom avea un tratament preferenţial faţă de poliţişti”, declara el.
La scurt timp, demisiona din funcție, pe fondul acuzațiilor la adresa pasivității jandarmilor.

Liberalul Orban voia mai mult, însă: demisia întregului guvern și a președintelui țării: “Cu o floare nu se face primavara. Demisia ministrului Vasile Blaga este insuficienta. Criza asta economica dezastruoasa este girata de actuala putere. Acum, daca oamenii astia se se lupta intre ei, la Guvern, este cu atat mai grav. Singurul act de onoare este demisia intregului Guvern Boc, dar si a presedintelui Traian Basescu” declara el public.

Se mai comenta pe larg, în media, că cei 6-7000 de protestatari nu erau reprezentativi pentru Poliția Română.

Dar asta nu era nimic.
Se pregăteau acuzațiile nucleare.

În ”România liberă”, Ondine Gherghuț venea cu ample ”dezvăluiri”.

În primul rînd, că mitingul spontan al polițiștilor nu era chiar spontan, ci pregătit cu cel puțin două zile înainte:

”Deplasarea „spontană” la Palatul Cotroceni a poliţiştilor protestatari, din data de 24 septembrie, a fost pregătită cu cel puţin două zile înainte, potrivit declaraţiilor unor participanţi. Pentru a-şi radicaliza acţiunile, sindicaliştii ar fi apelat la sprijinul unor organizaţii de revoluţionari.
Dorin Maior, Puiu Fesan, Vasile Pestreanu, Nicolae Costache George Costin şi alţi lideri ai unor asociaţii de revoluţionari s-au întâlnit miercurea trecută la sediul Federalei Revoluţionarilor, condusă de Bebe Ivanovici, pentru a pune la cale acţiuni radicale în timpul protestelor sindicaliştilor. Întâlnirea a fost stabilită exact în ziua în care erau organizate protestele sindicatelor din cadrul CNSRL Frăţia, organizaţie apropiată de PSD. În acea zi s-a testat reacţia forţelor de ordine de către un grup de revoluţionari, care au forţat pătrunderea în sediul Guvernului. Imediat după incident, s-ar fi ajuns la concluzia că ar trebui pregătite şi câteva grupuri pentru a declanşa violenţe în faţa Palatului Cotroceni, violenţe ce urmau a fi amplificate de persoane din lumea interlopă din Sectorul 5 al Capitalei.
Ar fi existat şi surse de finanţare pentru astfel de acţiuni. Acest test violent urma a fi făcut vineri, 24 septembrie, la mitingul poliţiştilor. Organizatorii acestor „acţiuni radicale” ar fi ştiut încă din data de 22 septembrie că mitingul poliţiştilor de pe 24 septembrie din faţa sediului Guvernului se va continua cu un marş la Palatul Cotroceni, unde urmau să intre în acţiune grupurile de revoluţionari şi cei ai lumii interlope, imediat după ce forţele de ordine ar fi încercat să-i împiedice pe protestatari să arunce cu obiecte în curtea Palatului. Aceste violenţe ar fi legitimat demararea demersurilor pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Vineri, la Palatul Cotroceni, „Băsescu nu a pus armata sa pe noi, aşa că acţiunea s-a mutat pe 7 octombrie”, spun sursele noastre” scria R.L.

Ne confruntam, deci, cu o tentativă de lovitură de stat.

E mare lucru să ai surse bune!

Dar stați, că ce e mai bun abia urmează.

Se descoperă că manevra e de amploare infinit mai mare: la mijloc e mîna rușilor.

Hotnews preia dintr-un organ de presă deținut de un mogul rus, mare investitor în domeniul extracțiilor de metale prețioase: ”Romania se afunda tot mai mult in haos: actiuni de protest au impanzit tara. Dupa ce guvernul roman a decis, in lupta impotriva crizei, sa taie salariile si ajutoarele financiare, mii de bugetari au iesit in strada, scrie RBK Daily. In opinia expertilor, noteaza in continuare sursa citata, puterea de la Bucuresti nu mai controleaza situatia din tara. „Cu fiecare zi, demonstratiile pasnice pot degenera in confruntari armate, daca autoritatile vor recurge la ajutorul armatei”, scrie publicatia rusa, anticipind un scenariu apocaliptic, prezent deja si pe unele televiziuni romanesti. „In aceast caz, multi dintre oligarhii romani si alti oameni influenti ar putea alege Moldova in calitate de refugiu provizoriu, ceea ce nu promite nimic bun moldovenilor”, mai sustine RBK Daily”.

Ideea centrală, propagată și pe alte siteuri, e că rușii vor ei înșiși să provoace haos în țara noastră inclusiv pentru a pune mîna pe anumite resurse naturale ale României.

Sunt doar o parte dintre grozăviile vehiculate în acele vremuri.

Să tragem concluziile: în septembrie 2010, pe fondul tăierilor concrete de salarii cu 25%, cîteva mii de polițiști au ieșit în stradă într-un protest al disperării, una foarte argumentată, în acest caz.

Demersul lor a fost etichetat de voci ale societății civile ori ale presei ca fiind ilegal, pentru că nu a respectat legea adunărilor publice. A fost etichetat drept penal, pentru că au aruncat caschetele în aer și au strigat măscări la adresa președintelui, care e un simbol al autorității statului. A fost etichetat drept fals spontan, pe surse, și drept emanație a unor forțe externe care vor destabilizarea nației, ori interne, care vor lovitură de stat. Jandarmii au fost blamați pentru că nu au blocat manifestația, chiar dacă asta ar fi presupus metode dure. S-a spus că numărul prea redus al protestatarilor îi face nesemnificativi. S-a spus că în punerea la cale au fost implicate forțe politice și organizații care au refuzat să își asume bătălia.

Aproape toate aceste etichete, practic, plus altele noi pot fi lipite pe fruntea manifestațiilor din ultimul an. Spontane, dar pregătite minuțios cu săptămîni înainte. Fără niciun fel de autorizații. Recurgînd la mari intoxicări, manipulări și manevre ieftine de imagine. Nervoase la adresa unui gest cît de mic al forțelor de ordine. Fără organizatori la vedere. Cu revendicări incerte, adesea difuze, dar făcute în numele întregii părți ”bune” a poporului. Sprijinite deschis de oamenii PNL ori ai lui Băsescu, atît de vehemenți odinioară față de nerespectarea legilor. Încîntate de ecoul lor internațional, chiar dacă asta înseamnă propagarea ideii de țară în criză politico-socială.

Ce să vezi, însă, cam aceleași voci care se indignau odinioară într-un sens, se indignează azi fix în sens contrar.

Una peste alta, am spune că în România, doar anumite structuri militarizate au dreptul neîngrădit să-și arunce caschetele în aer, în semn de protest. (Bogdan Tiberiu Iacob)