Făcând slalom printre sulurile de hârtie igienică, ieri, Florin Cîțu a organizat din nou o întrunire de partid în casa statului, pe banii contribuabililor. S-a desfășurat la Vila Lac, aparținând RAAPPS. Și, la capătul unor dispute aprinse, a mai obținut o bucată de funie. Cea care lipsea de la gâtul sinucigașului politic. Să analizăm situația de ultim moment a lui Cîțu.
Acesta a fost demis cu întreg Guvernul său, printr-o moțiune de cenzură mai votată decât toate celelalte din istorie. În aceste condiții, se cramponează degeaba de scaunul de la Palatul Victoria. Cel mult își mai poate prelungi o vreme agonia. Negociind în fel și chip. În stânga socialistă și în stânga neomarxistă. Dar finalul e gata scris. Iohannis nu-l mai poate desemna premier. Cu niciun chip. O asemenea desemnare ar contraveni mult prea flagrant Constituției. Și unei recente decizii CCR, care au vizat redesemnarea, tot anticonstituțională, a lui Ludovic Orban. În consecință, insistența cu care Cîțu dorește să impună un viitor premier, tot liberal, nu-l poate viza pe el. Și este în ceea ce-l privește mai mult decât contraproductivă. E devastatoare. Să ne imaginăm un scenariu care se tot vehiculează. Și anume că, deși generalul cu patru stele Nicolae Ciucă a beneficiat de termenul constituțional pentru a forma o majoritate și a ratat, renunțând în ultima clipă, Klaus Iohannis forțează din nou Legea Fundamentală și-l desemnează tot pe acesta. În această situație, Cîțu devine al treilea om în partid ca putere efectivă. Primul ar fi însuși președintele Klaus Iohannis, care a făcut jocurile cum a vrut. Iar cel de-al doilea va fi generalul Ciucă, instalat la butoanele executivului. Cîțu rămâne un personaj pur decorativ, chiar dacă temporar ar putea primi președinția Senatului. Cadou de consolare de la PSD. În realitate, același Florin Cîțu, dacă tot nu mai poate fi renominalizat, ar trebui să fie mai interesat de un premier de la PSD. Pentru că nu și-ar pierde poziția de lider liberal, chiar dacă aceasta este știrbită de noua formațiune a lui Ludovic Orban. Și în plus ar putea în viitor să facă opoziție din interiorul puterii. Aceeași situație și în eventualitatea în care vreun alt liberal, oricare, ar urma să fie desemnat de către Klaus Iohannis. Cîțu pierde deci din orice poziție insistând pe un premier liberal.
La vârful PNL e haos. S-a putut observa încă o dată ieri. Când un personaj politic cu autoritate, cu putere și cu mare vechime în partid, Dan Motreanu, președintele PNL Giurgiu, în ciuda faptului că în general dă dovadă de mult echilibru și cumpătare, a explodat literalmente. Ce acuză Motreanu? Că timp de șapte ani activul și electoratul PNL au fost ostilizate și asmuțite împotriva PSD. Și că este total nefiresc ca acum, practic peste noapte, cele două partide să se îmbrățișeze și să se iubească. Și că, atenție la nuanță, cei care plimbă acum ramura de măslin a împăcării cu „ciuma roșie” ar trebui să fie nu lătrăii din PNL, ci aceia care în acești ani au rămas în expectativă. Dovedind calm și respect în raport cu PSD. Cu alte cuvinte, sugerează Motreanu, o alianță cu PSD nu este recomandabilă, dar dacă totuși se face, ea ar trebui operată de cei care sunt cât de cât legitimi să acționeze în acest sens. Iar aceia sunt alții decât echipa din ce în ce mai mică de talibani ai lui Cîțu.
Iar de aici nu mai e decât un pas pentru ca PNL să sară din lac în puț. Pasul este făcut de alți șefi de organizații, care propun nici mai mult nici mai puțin decât ca PNL să meargă pur și simplu în opoziție.
În fine, bomboana pe colivă o pune Klaus Iohannis. Acesta insistă pe o alianță PNL-PSD, fără a-și cere iertare pentru că a demonizat ani la rândul acest partid și pentru vraiștea pe care a creat-o în țară, dar, aparent cel puțin, nu bate cu pumnul în masă pentru ca viitorul premier să fie de la PNL. Parcă-parcă e pe cale să renunțe și la Ciucă al lui.
Deci prima mișcare de sinucidere politică a lui Cîțu o face flexibilizând mandatul de negociere, în așa fel încât PSD să-și impună în mod obligatoriu câteva măsuri și principii ale viitoarei guvernări, care aruncă în ridicol o bună parte din ceea ce a propovăduit și a implementat premierul demis. A doua mișcare greșită de tip sinucigaș este insistența cu care Cîțu încearcă să impună un premier liberal, cu intenția expresă ca acesta să fie el însuși. Și beneficiind în acest sens chiar și de o decizie politică încă în picioare a staff-ului liberal. A treia mișcare, care le pune capac primelor două, este ca și în eventualitatea în care nu va fi el nominalizat, la Palatul Victoria să vină, numit de Iohannis, tot un liberal, care în cele din urmă îl va canibaliza și devora. (Sorin Roșca Stănescu)