Organizația Funky Citizens, teză șocantă: într-o analiză dedicată incidentului cu drona rusească de la Galați, ONG-ul lansează teoria că două rețele de pagini coordonate de pe social media au distribuit mesaje alarmiste despre drone, evacuări și pregătirea populației chiar înainte de producerea atacului. Potrivit organizației, acest lucru ar putea indica o „pregătire psihologică premeditată a publicului”, „coordonată temporal cu momentul atacurilor”, ceea ce induce fără drept de apel, dar și fără dovezi, ideea că autorii respectivelor mesaje știau că urmează atacul, iar asta nu ar fi posibil decît în complicitate cu lansatorii de drone, adică armata rusă.

Funky Citizens a publicat ieri, la orele 18,00 (foarte prompt, am spune), o analiză detaliată a peste 14.000 de postări care au inundat rețelele sociale în noaptea de 28 spre 29 mai 2026, cînd o dronă s-a prăbușit peste un imobil din Galați.

În analiza sa, Funky Citizens prezintă date privind distribuirea sincronizată a unor mesaje despre drone și situații de urgență cu una-două zile înainte ca drona să lovească blocul din Galați. Ceea ce nu prezintă însă este o minimă dovadă că autorii acelor postări ar fi avut cunoștință despre atacul care urma să aibă loc sau că ar fi existat vreo legătură între rețelele online identificate și autorii atacului.

Formulări precum ele sus amintite împing cititorul subtil către o concluzie implicită extrem de gravă: aceea că anumite grupări din România ar fi acționat în sincronizare cu cei care au lansat drona. Este o acuzație indirectă de trădare și complicitate la atacuri armate, aruncată pe masă pe baza unor simple corelații de ore pe rețele.
O sugestie care nu apare explicit în text, dar care rezultă aproape inevitabil din asocierea repetată dintre campaniile online și atacul propriu-zis.

Fraza-cheie:
„Mesajele coordonate despre drone și pregătirea populației au apărut înainte de impactul dronei asupra blocului din Galați, ceea ce sugerează o pregătire psihologică premeditată a publicului, coordonată temporal cu momentul atacurilor.”

Problema este că între cele două lucruri există o diferență fundamentală.

Faptul că unele conturi au exploatat un subiect deja prezent în spațiul public – atacurile cu drone rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – nu demonstrează că acestea știau că o dronă urma să lovească Galațiul. Pentru a susține o asemenea acuzație ar fi necesare dovezi excepționale: contacte cu autorii atacului, informații operative sau alte elemente care să indice o cunoaștere anticipată a evenimentului. Analiza nu oferă nimic de acest fel.

Mai mult, atacurile cu drone în apropierea frontierei române erau deja un subiect la ordinea zilei. În aceste condiții, apariția unor postări despre drone înaintea unui nou incident poate fi explicată și prin simpla exploatare a unei teme aflate deja în atenția publicului, fără a implica vreo coordonare cu atacatorii.

Să induci ideea că pe teritoriul României activează celule hibride conectate la butoanele rachetelor rusești, fără a aduce nicio probă în afară de „orele postărilor”, reprezintă, în sine, o uriașă și periculoasă dezinformare. Într-un climat social deja tensionat, exact de astfel de scenarii apocaliptice și nesubstanțiate nu aveau nevoie cetățenii români.

Astfel de sugestii nu sunt doar speculative, ci pot alimenta suspiciuni grave împotriva unor persoane sau grupuri pe baza unor simple coincidențe cronologice. (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: Unsplash.com