Emmanuel Macron, la Casa Albă, în fața lui Donald Trump, s-a metamorfozat în ghiocel. După ce s-a bătut cu pumnii în piept, amenințând pe un ton belicos în câteva rânduri că armata Republicii Franceze e gata să se ia de piept cu armata Federației Ruse dacă Vladimir Putin nu pune de îndată capăt agresiunii împotriva Ucrainei, după ce s-a consultat, vezi Doamne, cu liderii europeni și chiar și cu premierul Marii Britanii, Emmanuel Macron a plecat pe cai mari la Casa Albă, unde a insistat să fie primit de Donald Trump. Ne așteptam să iasă scântei. Ne așteptam la o confruntare între Statele Unite și Europa, condusă de președintele Republicii Franceze. Și, pe neașteptate, Macron s-a prefăcut în ghiocel în fața lui Donald Trump.
Scenele pe care le-am văzut la Casa Albă, începând cu faptul că președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care s-a erijat în reprezentantul comunității europene, nu a fost primit pe peluză, conform protocolului, de către Donald Trump, continuând cu intervențiile celor doi din Salonul Oval și culminând cu o conferință de presă de durată, demonstrează cum, într-un termen record, liderul francez s-a conformat, ajungând să repete ca un papagal afirmațiile lui Donald Trump. Despre inutilitatea sacrificării în continuare a vieților omenești în războiul din Ucraina. Despre distrugerile cauzate, care trebuie musai oprite. Despre necesitatea unei păci durabile și despre garanții. Despre cum s-au lăsat păcălite statele NATO și UE cu ocazia așa-ziselor acorduri Minsk 1 și Minsk 2. Despre obligațiile la care, în viitor, trebuie să facă față statele europene privind asigurarea propriei securități.
Și bomboana pe colivă este că Macron a vorbit în trei rânduri și despre așa-numitele pământuri rare pe care le pretinde insistent Donald Trump în schimbul celor 340 de miliarde de dolari furnizați, în diverse forme, statului ucrainean, nu sub forma unor împrumuturi, așa cum au fost cei 160 de miliarde dați de europeni. Toate aceste afirmații și multe altele au fost rostite în fața unui Donald Trump distant și, uneori, încruntat. Prin demersul lui Emmanuel Macron, după mai multe zile de tensiuni exacerbate, Europa se predă practic, cu arme și bagaje, Administrației Trump și se conformează liniei politice adoptate de aceasta.
Este cu adevărat de senzație. La scurt timp după ce s-a încheiat transmisia în întreaga lume a conferinței de presă susținute de cei doi lideri politici, pe întreg mapamondul a fost difuzat un amplu interviu în care singurul protagonist a fost Vladimir Putin. Și ce să vezi? Acesta, la rândul lui, a vorbit despre pământuri rare. Pământuri care conțin minereuri mult râvnite de Statele Unite pentru industria lor militară și electronică. În acest interviu, liderul de la Kremlin a făcut, pe neașteptate, o generoasă ofertă Statelor Unite. A afirmat că Federația Rusă dispune de și mai multe pământuri rare decât Ucraina și că este dispus să le pună la dispoziția Statelor Unite pentru investiții și exploatare. Ca să vezi!
O ofertă mai generoasă decât s-a văzut vreodată, a cărei contragreutate este la fel de surprinzătoare. Tam-nesam, Vladimir Putin s-a transformat în analist politic și a tras concluzia că Volodimir Zelenskiy este ilegitim în poziția de președinte al Ucrainei, întrucât alegerile nu au mai avut loc la termen. Și a insistat asupra faptului că, după încheierea procesului de pace, când legea marțială nu își va mai face efectele și vor fi organizate alegeri, Zelenskiy le va pierde, iar noul țar rus a indicat și cine le va câștiga: un fost comandant militar ucrainean, exilat din țara sa.
În acest context, adoptând retorica reprezentanților statelor democratice, Putin a insistat pentru alegeri libere în Ucraina, condamnându-l pe Zelenskiy pentru că ar fi siluit Constituția. De-a dreptul șocant! Liderii statelor lumii, care împărtășesc valorile democratice și au dovedit acest lucru, sunt în drept să critice o serie întreagă de derapaje de care se face vinovat Volodimir Zelenskiy. Dar oare este îndreptățit să facă același lucru și Vladimir Putin?
În tot acest context internațional, în care a început să se rescrie istoria, România devine mai mult decât irelevantă, devine de-a dreptul inexistentă, pentru că, prin lovitura de stat, a demonstrat dispreț față de setul de valori democratice prin care se autodefinește lumea liberă și pentru că nu dispune, după anularea alegerilor, de nicio formă credibilă de reprezentativitate. Nimeni nu va apăra în locul nostru interesele acestui stat. Și cu atât mai puțin Donald Trump, Putin, Macron ori alți lideri ai Uniunii Europene.