”După haosul electoral, România propune ca platformele să inventeze o baghetă magică drept soluție pentru moderarea conținutului” se arată într-o analiză a siteului american Techdirt, care se concentrează pe raportarea și analiza provocărilor legale, economice și de politică legate de tehnologie. Siteul e gestionat de compania Floor64 din California, și a fost recunoscut de publicații precum Forbes și Bloomberg pentru analizele sale pertinente asupra problemelor tehnologice actuale.

”Atunci cînd se confruntă cu o provocare dificilă de politică tehnologică, decidenții pot răspunde în unul din două moduri: printr-o analiză atentă a ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic sau cerînd Silicon Valley să fluture pur și simplu o baghetă magică și să facă toate problemele să dispară. România a ales cea de-a doua variantă.

Povestea de fundal este destul de simplă: un candidat susținut de Rusia a folosit TikTok pentru a obține un impuls surprinzător în alegerile prezidențiale din România. Rezultatele au fost suficient de controversate încît să fie anulate. Și acum, România vrea să se asigure că acest lucru nu se mai întîmplă niciodată prin… ei bine, prin propunerea unor reguli de moderare a conținutului care par concepute să garanteze că nicio platformă socială nu va mai funcționa vreodată în România.

Țara l-a interzis pe candidatul Calin Georgescu, de extremă dreapta, să participe la cursa electorală, supărînd atît Rusia, cît și noul ei cel mai bun prieten, guvernul Statelor Unite.
Noile reglementări par scrise de cineva care nu are nicio înțelegere a moderării conținutului și care a luat Actul privind Serviciile Digitale al UE, deja un set de reguli dificil, și a decis să-l facă exponențial mai imposibil. Cît de imposibil?

Priviți doar ce fel de absurdități propune România de fapt:

Propunerea românească limitează răspîndirea conținutului potențial dăunător la 150 de utilizatori, în timp ce DSA cere platformelor doar să atenueze riscurile sistemice.
Propunerea impune eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal – în 15 minute. DSA cere platformelor doar să acționeze „prompt”, fără un termen fix.
Platformele trebuie să clasifice conținutul în 15 minute, ceea ce nu este cerut de DSA.
Dacă mai mult de 30% din conținutul raportat de utilizatori este confirmat ca ilegal, platformele sunt amendate cu 1% din cifra de afaceri. DSA impune amenzi de pînă la 6% din cifra de afaceri globală, dar nu folosește o măsură de validare a rapoartelor utilizatorilor.

Toate acestea, ca să spunem pe șleau, sunt un nonsens.

Aceste cerințe demonstrează o neînțelegere fundamentală atît a modului în care conținutul se răspîndește online, cît și a naturii umane. Ideea că platformele pot preveni cumva ca un conținut „dăunător” (un termen nebulos și subiectiv în sine) să ajungă la mai mult de 150 de utilizatori ignoră atît realitatea tehnică a funcționării rețelelor sociale, cît și imposibilitatea practică de a clasifica corect conținutul în cîteva minute de la postare. Chiar și cu resurse nelimitate și o inteligență artificială perfectă (niciuna dintre acestea nu există), aceste obiective ar rămîne imposibile.

Ar fi destul de dificil să faci asta cu o singură piesă de conținut. Acum imaginați-vă asta la scară mare, cu multe milioane de piese de conținut. În fiecare zi.
Tot ce vor face astfel de reguli este să determine diverse aplicații să blocheze complet România. Și, poate, ăsta e scopul. Dar nu pare deloc o abordare productivă.
Desigur, așa cum notează raportul despre asta, susținătorii acestei abordări cred cumva că inteligența artificială poate rezolva totul.

În ceea ce privește fezabilitatea acestor obligații, memorandumul explicativ al propunerii sugerează că firmele ar trebui să fie capabile să trieze conținutul ilegal folosind inteligența artificială, care a demonstrat eficiență în studii recente.
Aceasta reflectă o eroare tot mai frecventă, credința că inteligența artificială este doar cel mai nou mod de a „munci mai inteligent” – o baghetă magică ce poate rezolva cumva provocările imposibile de moderare a conținutului. Analiza juridică menționată mai sus oferă o avertizare destul de reținută că utilizarea AI pentru a îndeplini aceste cerințe „ar putea duce la erori și ar putea încălca exprimarea umană”, ceea ce abia zgîrie suprafața problemei.

Ce e deosebit de ironic aici este că propunerea României demonstrează simultan (1) o profundă neîncredere în platformele de socializare și (2) cere acestor platforme să implementeze sisteme AI cu capacități divine pentru a modera perfect conținutul. Le cere companiilor în care nu au încredere să construiască o tehnologie imposibilă pe care nu o înțeleg.

Îngrijorările României privind interferența în alegeri sunt legitime – pot indica un prejudiciu real din haosul electoral recent. Dar a răspunde cu cereri imposibile din punct de vedere tehnic nu este doar ineficient, ci contraproductiv. Distrage atenția de la dezvoltarea unor soluții reale, creînd cerințe de conformitate care probabil vor determina serviciile să blocheze complet utilizatorii români.

Ce ne trebuie în schimb sunt decidenți care înțeleg atît provocările reale ale moderării conținutului la scară, cît și capacitățile și limitările tehnologiei actuale. Pînă atunci, vom continua să vedem acest ciclu: probleme legitime care duc la cereri imposibile, urmate fie de cenzură pe scară largă, fie de retragerea completă a platformelor. Niciunul dintre aceste rezultate nu servește cetățenii români sau democrația”. (Traducere și adaptare B.T.I.)

foto: Pixabay.com