Atunci cand situatia o ia razna, cum este cazul acum, cand se declanseaza o noua recesiune, avem impresia ca nu mai intelegem nimic. De ce Grecia solicita Germaniei aproape 100 miliarde euro, afirmand ca acest stat ii este dator? De ce Germania se angajeaza sa ajute Grecia dar nu ca o obligatie din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ci ca o sustinere comunitara? Si de ce, in ciuda acestei promisiuni, Grecia nu este totusi salvata? De ce noi insine ar trebui sa obtinem, din partea Germaniei, plata unei datorii de circa 19 miliarde euro iar statul roman nu face nimic in acest sens? Si, in fine, de ce BNR, in deplina intelegere cu Guvernul Romaniei si cu Presedintele Traian Basescu, se pregateste sa diminueze rezerva nationala pentru a cumpara bancile grecesti? Nu-i asa ca lumea pare bezmetica? Ei bine, toate aceste intrebari au, in realitate, raspunsuri foarte simple.
Fara sa fi declarat inca fatis, Germania i-a intors spatele Greciei. Ceea ce inseamna ca, intr-un timp record, acest membru al Uniunii Europene va fi sacrificat. Ce inseamna asta? Inseamna ca primele lovite de tsunami vor fi institutiile financiare ale statului elen. Bancile grecesti, care au intrat masiv si in Romania, detin o cota de piata de circa 20 la suta. Avand in fata perspectiva prabusirii lor, Guvernul Romaniei si Banca Nationala au doua optiuni. Sa stea cu bratele incrucisate si sa lase bancile elene sa cada sau sa diminueze rezerva nationala BNR si sa cumpere, pur si simplu, sucursalele din Romania ale bancilor grecesti. Prima optiune poate genera un mic cutremur in intregul sistem bancar romanesc dar in niciun caz cu consecinte dezastruoase. Iar firmele romanesti care au credite la aceste banci grecesti ar beneficiar chiar de un relativ ragaz in ceea ce priveste rambursarea. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, domnul Mugur Isarescu, impreuna cu Presedintele Traian Basescu si cu primul-ministru Emil Boc opteaza, insa, pentru o alta solutie. Aceea de a etatiza, prin cumparare, bancile elene din Romania.
Nu stiu exact cat poate sa coste asta. Probabil cateva miliarde. Pe care, daca le avem, am face poate mai bine sa le investim in capacitati de productie care sa aduca profit. Valoare adaugata. Care sa miste cu adevarat, in sens pozitiv, morisca bugetului. (Sorin Rosca Stanescu)

Cititi mai mult pe CorectNews